GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Am exprimat ceea ce am simțit, nu sunt critic literar. Da, am spun o prostie acolo când am scris „neconformă cu ceea ce autoarea simte cu adevărat”, fapt pentru care îmi prezint scuzele către autoare. Normal, nu am de unde să știu ce a simțit.
Nu vreau să polemizez cu nimeni, mai ales cu editorii, de aceea nu mă puneți la colț doar pentru atât! Iar telenovele nu urmăresc. (!)
Nu vreau să polemizez cu nimeni, mai ales cu editorii, de aceea nu mă puneți la colț doar pentru atât! Iar telenovele nu urmăresc. (!)
Pe textul:
„toamna care nu vine" de Nuta Craciun
Recomandat0 suflu
ContextRemarc acest poem pentru faptul că iese din „zona de confort” și exploatează o altă voce creatoare, la fel de recognoscibilă ca aceea predominantă. Deocamdată, se simte o ușoară înstrăinare a acestei voci de interior sau, poate, există o detașare prea accentuată de sine, astfel încât am perceput-o așa.
Ultimele două strofe nu m-au convins, nu pentru că ar fi nerealizate artistic, ci pentru că, fiind o temă impusă, autoarea încearcă să o exploateze cât mai bine, dar tonalitate pare artificială, neconformă cu ceea ce autoarea simte cu adevărat. Sunt convins că, dacă va scrie liber, Nuța Crăciun va reuși să etaleze și alte voci auctoriale la adevărata lor dimensiune creatoare și umană.
Felicitări!
Ultimele două strofe nu m-au convins, nu pentru că ar fi nerealizate artistic, ci pentru că, fiind o temă impusă, autoarea încearcă să o exploateze cât mai bine, dar tonalitate pare artificială, neconformă cu ceea ce autoarea simte cu adevărat. Sunt convins că, dacă va scrie liber, Nuța Crăciun va reuși să etaleze și alte voci auctoriale la adevărata lor dimensiune creatoare și umană.
Felicitări!
Pe textul:
„toamna care nu vine" de Nuta Craciun
Recomandat0 suflu
ContextNu e un text rău, poate doar prezența cacofoniilor („Parcă cărțile”, „încape perfect”) îi mai răpește puțin din farmec și armonie.
Pe textul:
„(cum) rescriu din minte nopțile mele fantastice cu Bulgakov" de Antonia-Luiza Zavalic
Recomandat0 suflu
ContextChiar dacă, după gustul meu, textul îmi pare că mai are unele exagerări la nivelul construcțiilor metaforice, mi-a plăcut totuși felul în care sarcasmul se îmbină aici cu umorul. Finalul m-a făcut să zâmbesc: îmi și imaginez o „poetă cu caschetă”, care, asemenea unui bun polițist al vocabularului, se apără,„cu degetul pe trăgaci”, gata-gata să tragă o rafală de metafore fie și în direcția „singurei iubiri în draci”. (!) Am mai zâmbit fiindcă ultima sintagmă e și titlul unei poezele mai vechi de-ale mele, fără legătură, desigur, cu conținutul celei de față.
Pe textul:
„trăgaci" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextVă mulțumesc frumos pentru comentariile argumentate și la obiect. Mă bucur că v-a atras textul acesta.
Pe textul:
„existență și dialog" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextLa tine avem de-a face cu un alt fel de „razne” decât la Cioran. Nu mă împac deloc cu finalul textului, însă, nu spun nici că ai avea dreptate, nici că nu. Cunosc doza de nihilism pe care o are spiritul tău. Un nihilism dublat de ludic.
Pe textul:
„Dincolo e un fel de Aici" de Valeriu D.G. Barbu
Recomandat0 suflu
ContextVă mulțumesc pentru impresii! Încercasem niște pașadine antipoetice, dar nu mi-a ieșit.
Pe textul:
„Pașadine (87 - 89)" de George Pașa
0 suflu
Context„mi se pare că dau” nu „mi se par că dau” (am ratat o literă!)
Pe textul:
„ardere" de Nuta Craciun
0 suflu
Contextparcă ar fi un răspuns și la observațiile mele privitoare la scrisul tău. (!) Trebuie să recunosc: aici, într-un limbaj simplu, dar nu simplist, spui atât de multe despre feminitatea din tine. Foarte bine a vorbit Sergiu Burlescu despre inversarea perspectivei asupra activării luminii interioare. Mai adaug doar că există o ușoară dizarmonie în primele două versuri din strofa a doua: „să-și amintească/ că pasiunea nu se ascunde”. Poate dacă ai folosi verbul „știe” în loc de „să-și amintească”, deși nu e același lucru. Ai putea chiar să renunți la conjuncție în toate cele trei versuri consecutive.
Pe textul:
„femeia cu rochie roșie " de Nuta Craciun
0 suflu
ContextȘtiu că ai o manieră personală de a scrie, parcă și remarcam asta într-o recenzie a uneia dintre cărțile tale. Nu mă refeream la mijlocele artistice aici sau la vreun nivel valoric al scriiturii. La fel, știu că nu poți scrie decât ceea ce simți și cum simți. N-am vrut să spun nicidecum că ar fi un text rău aici, nu ma fost prea clar. Cred că mai degrabă persistența stărilor deprimante din ceea ce scrii, atenuate uneori de zvâcniri ale luminii interioare, mi se par că dau amprenta aceasta despre care spuneam că este manieristă. În fond, nu e nimic rău, și Bacovia avea propria sa manieră, „bacovianismul”, iar dacă știm să îi vedem și notele luminoase, chiar umorul ascuns în unele versuri de-ale sale, avem mai mult de câștigat spiritual și sufletește.
Pe textul:
„ardere" de Nuta Craciun
0 suflu
ContextȘtiu cum e, mi se întâmplă și mie, mai ales când încerc să îmblânzesc hazardul, ceea ce tot cam pe acolo e!
Pe textul:
„Geometria sacră a unei pierderi (poeme ale absurdului)" de Sergiu Burlescu
0 suflu
ContextFelicitări Ottiliei pentru acest articol și autorului pentru această nouă carte! Nu mai sunt la curent cu ultimele cărți ale lui Fintiș, chiar dacă mai citesc pe ici, pe colo, ceea ce scrie.
Pe textul:
„Răstignirea cuvântului" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextDincolo de toate trimiterile mitologice, de tonul jucăuș al textelor și de încercarea de a da coerență chiar și absurdului, mi se pare că sunt și exagerări la nivelul conținutului, mai puțin în ultimul poem, „Valiza lui Thot”, poem care mi se pare bun, mai ales prin finalul care m-a făcut să zâmbesc meditativ, dacă mi se permite acest paradox. Da, nu numai prezența sintagmei „un soi de lumină ironică” m-a determinat să observ și această fațetă (auto)ironică a scriiturii autorului, de regulă, nota de ansamblu a textelor sale fiind una de gravitate, chiar de deprimare.
Pe textul:
„Geometria sacră a unei pierderi (poeme ale absurdului)" de Sergiu Burlescu
0 suflu
ContextÎmi place textul, are idee, mesaj, deschidere. Finalul m-a făcut să zâmbesc. Chiar dacă la tine e altceva, m-a trimis la motanul din „Cugetările sărmanului Dionis”, în special la structura „heinizând duios la lună”. (!)
Pe textul:
„visător" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextÎn rest, textul are idee, imaginar poetic, dar mi se pare că este deja robul manierismului, adică vă cam repetați, ideatic și stilistic, de o bună bucată de vreme.
Aștept să prindeți curaj și să scrieți și altfel.
În ciuda impresiilor mele de amator, nu pot nega o sensibilitate creatoare pe care am regăsit-o mereu în textele dumneavoastră.
Aștept să prindeți curaj și să scrieți și altfel.
În ciuda impresiilor mele de amator, nu pot nega o sensibilitate creatoare pe care am regăsit-o mereu în textele dumneavoastră.
Pe textul:
„ardere" de Nuta Craciun
0 suflu
ContextÎmi place ultimul vers. Simplu, dar sugestiv.
Pe textul:
„Timpul celor mai anonimi dintre eroi" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextOttilia, ai citit, în cheia corectă, un text simplu, dar nu simplist. Nu e ceva ieșit din comun, dar mă bucură aprecierea ta.
Doamnă Keller, textul nu și-a propus așa de mult, dar este admirabilă puterea dumneavoastră de interpretare, chiar dacă aici găsiți valențe pe care sărmanul meu text nu și le-a propus. Glumind puțin în legătură cu acela care a creat poemașul acesta (adică eu), e ca și cum ați zice că e „omul din subterană”, pe când nu e decât un biet „om de prisos”. (!)
Vă mulțumesc, doamnelor, pentru comentariile dumneavoastră!
Doamnă Keller, textul nu și-a propus așa de mult, dar este admirabilă puterea dumneavoastră de interpretare, chiar dacă aici găsiți valențe pe care sărmanul meu text nu și le-a propus. Glumind puțin în legătură cu acela care a creat poemașul acesta (adică eu), e ca și cum ați zice că e „omul din subterană”, pe când nu e decât un biet „om de prisos”. (!)
Vă mulțumesc, doamnelor, pentru comentariile dumneavoastră!
Pe textul:
„un vis, un om, o lumânare - totuna" de George Pașa
0 suflu
ContextCurat anchetă a cuiva de la Serviciul Etajelor Superioare (S.E.S.), dar să nu-l umflăm, chiar dacă Pristanda abia așteaptă!
Am făcut „imprudența” de a citi tot și mai-mai să cred că sunt și eu parte a serviciului sus-numit, deși m-am transferat, la cerere, la etajele inferioare.
Ai reușit să faci din petent un personaj memorabil. Dar nu e singura calitate a textului.
Mai sunt mici scăpări de redactare, dar se rezolvă, în timp, chiar dacă dosarul a fost clasat. (!)
Am făcut „imprudența” de a citi tot și mai-mai să cred că sunt și eu parte a serviciului sus-numit, deși m-am transferat, la cerere, la etajele inferioare.
Ai reușit să faci din petent un personaj memorabil. Dar nu e singura calitate a textului.
Mai sunt mici scăpări de redactare, dar se rezolvă, în timp, chiar dacă dosarul a fost clasat. (!)
Pe textul:
„Delațiunea" de Claudiu Tosa
Recomandat0 suflu
ContextTextul e în regulă, mi-a plăcut, în special, finalul, adică ultimele două versuri. Poate ar fi fost mai bun un alt titlu, nu acela al unui celebru film.
Pe textul:
„după-amiază de câine" de David Iulian
Recomandat0 suflu
Context