Poezie
trăgaci
1 min lectură·
Mediu
plouă pastelat orașul s-a înecat
în letargie orologiul bate o oră târzie
fulgeră culori arzătoare pe cer mă doare
în piept am un deșert cu mii de cămile
transpir silabe subtile deschid fereastra
să simt cum trece năpasta unui mileniu
încrâncenat un verb alopat se înscrie
pe lista o mie la vaccinat se teme o vreme
de zâmbetul mort al unei fecioare
dezverginarea nu doare dinafară
o zi de vară precară se lasă pe valuri
din plin uleiul extravirgin dă savoare
unei salate asortate cu un surâs
depus la mormântul eroului necunoscut
am vrut să prăznuiesc cumva revolut
mitul îndrăgostitului desăvârșit
dar nu prea mi-a ieșit
sunt o poetă cu caschetă mă apăr
de singura iubire în draci cu degetul pe trăgaci
07598
0
