Florin Andor

... căutam o cale neumbrită de certuri din cauza cuvintelor închipuite cât să pot iubi oamenii ce mereu se deșiră în așteptarea a ceva palpabil; drumul e spinos și mai la tot pasul riscăm întâlnirea unui cortegiu al măscăricilor, destul cât să ne închidem în sine ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

... mulțumesc frumos pentru trecere și aplecare asupra textului; lucrurile nu sunt întotdeauna ce par ... la bună citire / veghere :)

... în textul acesta am simțit că trăiesc nevoia permanentă de exercițiu, atras fiind de mireasma și farmecul aparte, călăuzit de imagini până către liniște ... exersând nuanțe lipsite de strălucire, ca și când dorințele ar trăi clipa \"înmuiate în durerea altora\", gust senzația că oriunde m-aș duce ar fi la fel, acea trecătoare consolare ... fiecare atingere ne silește să urcăm spre cer din searbăda pândă a timpului înțelegerea și iubirea altui zbor, îndrăzneț și capricios ... și mă întreb când vei începe să-mi vorbești legat în piele iar eu să nu aud doar pași furișați pe scări ... frumos, frumos vii către mine domnule ... poemă de citit cu sufletul (mulțumesc frumos și celui care a făcut recomandarea, altfel cine știe dacă aș fi apucat să parcurg textul în zbaterea asta zilnică) ... la bună citire / veghere :)

... uneori ne plac jocurile, de-a v-ați-ascunselea în fructul căutării sau în cuvinte care se dilată; să nu lipsiți niciodată de la cină ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

Ela,

... ai văzut resorturi doar pentru că m-ai surprins închizând ochii ... mulțam fain de trecere și veghere :)

Șerban,

... mulțumesc frumos de trecere :)

... pieile timpului îngăduie să ne luăm în râs ori în cântece îndepărtate și subțiri alegerile ... îți spun mulțumesc frumos de aplecare asupra cuvintelor și la bună veghere :)

... mărturisesc, e greu să nu se gândească unul din noi (mereu) la nesăbuința celuilalt ... atingeri ale ochiului au strâns aici din culorile sălbăticite ale lumii(poate că un anumit reportaj despre Cristian Pomohaci precum și ce am simțit într-o seară la Poșaga își au rostul lor...) până la ușa descuiată ... mulțumesc frumos de trecere și nuanțe personale de percepție, la bună veghere :)

Liviu,

... mulțumesc frumos de trecere și aplecarea asupra cuvintelor închipuite ... contăm pe relația cu noi înșine acordându-ne clipa la ființa lăuntrică ... morbiditatea crește în lume cu rădăcini la purtător dar avem nevoie de oameni pentru a ne vedea celelalte nuanțe ascunse de mental ... la bună veghere :)

Cosmin,

... înclin să cred că ai dreptate însă discuțiile au apărut pentru că au fost atrase de prezența măștilor de lut din text (obișnuiesc să chem oamenii cu vibrații, în felul meu ca să învăț din mers ... e mai greu de explicat asta și mă privește personal) ... știi bine că nu e plagiat și reacția ta a fost cea potrivită, pentru care îți mulțumesc frumos ... iar lucrurile au stat așa cum sublinia Gabriela Petrache \"Acest poem
purta inițial un alt titlu, dacă îmi amintesc era \"Cum părul crescut în priviri\". Într-o discuție pe messenger i-am sugerat autorului Florin Andor că titlul sună puțin bizar, aveam senzația că deturnează sensul pe căi...necunoscute. Florin a găsit de cuviință să modifice, pe loc, așa cum îl vedeți acum, titlul.\" ... numai bine ție :)

Dan Carlea,

... aleg schimbarea titlului pentru liniștea ta (nu pentru toate celelalte cuvinte închipuite pe care le-ai pus în undă și obișnuit cu un mod de viață de a mă lăsa la urmă pentru învățare) ... pentru mine contează cum pășesc oamenii pe aici către liniștea lor interioară și resentimentele tale față de anumite persoane nu cred că-și aveau susținere sub textul acesta și nici nu te ajută cu nimic în calea ta ... dacă îmi îngădui îți sugerez să parcurgi cartea lui Vasile Andru – Terapia destinului (putem învăța în fiecare clipă despre etică, iubire și conștiință universală) ... la bună citire / veghere :)

Ela,

... mulțumesc frumos de veghere și risipire printre cuvinte ... te-am rugat să nu uiți că sunt doar un insignifiant și învăț din mers în felul meu ciudat ... în rest, cum știi, orgoliile desenează dungi galbene către cerul aproape, negru (îngăduie să treacă) ... cuvintele sunt energie, știu să se apere singure :)

Ruse Andrei,

... te-am citit în liniște și aleg să roșesc eu pentru tine din cauză de \"nu e un plagiat, dar e o nesimtire incredibila. bravo, florin, in viata mea n-am ce cauta pe pagina ta, om de nimic ce esti. nu ma intereseaza restul, dar atata bun simti sa n-ai. hai nu vrei sa-ti dau si eu cateva versuri ?
atat ti-ar trebui, dan e de bun simt si nu mai are 20 de ani.\" ... nu culpabilizez tinerețea ta sau o anume frenezie privind în ochii destinului dar mai e mult de învățat ... cât despre ritmul răspunsurilor la comentarii cred că este alegerea mea cu atât mai mult cu cât inflamațiile de contor nu-mi pot oferi o imagine credibilă a percepției textului de către cei care aleg să vină aproape ... la bună citire / veghere :)

P.S. ... voi răspunde celorlalți veniți aproape în măsura unui timp liber posibil.

Ionuț

... după ce am postat textul n-am reușit nici măcar să scap de migrenă ... și nu mă mai întreb ce efecte adverse a avut asupra cititorului pentru că știu de câte grame de praf de pușcă e nevoie când se adună oamenii într-un loc ;) ... nu-mi place eticheta \"subiecte fierbinți\", mi se pare o formă de constrângere ce se naște din cunoștința despre ceilalți a individului și se pierde înlăuntrul ei încercând, măcar părelnic, să schimbe lumea (să nu mai pomenesc de stress-ul contorului, în van) ... partea bună e că poți citi printre cuvinte în fanta de lumină sau umbra celuilalt ... am scris textul la sugestia unui suflet drag care a considerat că-mi va folosi; n-am vrut să-mi las mentalul a se răsuci pe călcâie în glasul meu schimbat și poate de aceea nuanța de privit_din_afară de dragul unui exercițiu ... mă simt plin de lume și chiar dacă iubesc liniștea sunt doar un călător pe drumul mai lung către casă ;) ... de printre cuvintele tale culeg o nuanță de vibrație ce ne atinge în puncte de așteptare, fără să ne tatuăm fețele, obișnuiți să trăim în noi înșine ... altfel, mulțumesc frumos de aplecare asupra textului, așa cum ești tu :)

Vasile,

... ai văzut explorarea, cu capul ei aurit de erete și eu m-am întors în mine ca răspuns ori împlinire, dar cu pași mici \"fără exces de culoare\", cum spui ... trecerea ta mă bucură pentru că ai darului omului vulnerabil ce-și poartă semnul într-o tendință a perseverenței (poate vorbesc eu prea mult aici) către o anume nuanță de trezire ... mulțumesc frumos de trecere și veghere :)

Andu,

... am gustat aici o percepție aparte ... textul acesta a stat în preajma mea cât să asculte cuvintele ce le-am pierdut în somn, e drept că nu l-am întrebat de cale și poate că de aceea am rămas puțin neterminat ;) ... am gustat ironia fină și nuanțele în care ai deșirat un contur, pe alocuri turtit (mă iartă, inspirația a fost atâta vreme înșelată ori amorțită ;) ) ... cât despre teoria bunei dispuneri și salvării speciei (ca să sugerez așa pierderea unei bune părți a audienței, cum punctezi tu, dragul meu) îți spun doar că fiecare nouă mărturisire poate fi un prilej de învățare personală, în rest ne întâmplăm ... și asta o știi mai bine decât mine ... altfel sper că ai simțul umorului că eu păstrez buchetul de busuioc, fără să fiu însemnat ... adevărul și simbolul se pot întrepătrunde printre cuvinte, iubind fără a se pierde ... acum îți spun mulțam fain de trecere și la bună veghere (știu că tu ai prefera la bună halbere, cum și eu pe moment) ... îmi cos urmele de contopire cu steaua până mai vii (mi-a furat un surâs venirea ta, recunosc și îți mulțumesc din nou pentru nuanțele personale) ;)

... pentru că am postat pe bucăți adăugate succesiv și n-am vrut să comenteze cineva iar apoi să constate că textul nu era întreg (de aceea am închis la comentarii până la momentul potrivit) ... încolo ce să-ți spun, nedumerirea ta contează cum și revenirea, că e nevoie de exercițiu ;) ... faini ochelarii, fir-ar ea de tandrețe ... încă mă gândesc la un fel de a scăpa de migrene; dacă afli o cale spune-mi ... Îașul e încă departe și aștept să plouă (chiar și cu soare) ... mulțumesc frumos de trecere, la bună citire / veghere :)

... ai dreptate, bune punctările tale :) ... am lăsat nedevelopată percepția într-un amestec de fum și mătase cenușie ... poate de dragul unei migrene (unul din adevăruri este că am scris pentru cineva ca să citească pre limba lui, deci mă iartă dacă ți-am adus atingere, cumva) ... altfel, încântat de trecerea ta și nuanțele pe care ți le-am perceput în ultima vreme, chiar fără de cuvintele mele închipuite ... mulțam fain de trecere și veghere :)

... oare obișnuiești să asculți și tu cântecul nopților, ramona? :) ... îți spun doar crește-ți rădăcinile în lume asimilând și dezvăluind cu nuanțele tale, ca o învățare din mers ... mulțumesc frumos de trecere (insignifiant), la bună veghere :)

... încântat de aplecare și creșterea unor nuanțe prin care te poți vedea și altfel, costine (spre binele tău) ... astfel zarva lumii nu-ți va dilua prea mult urmele pașilor (tu știi ce spun și de ce) ... surâs deloc întâmplător pentru punctările și nuanțele tale ... mulțumesc frumos și la bună veghere :)

... pândesc umbrele cu miros de cerneală cât să le iau pulsul într-o percepție ... altfel călător pe nevăzute fire, căutând flori de asfințit ... mulțumesc frumos de aplecare citire și surâs ... la bună veghere :)

... pentru trecerea ta printre cuvinte ... la bună citire / veghere :)

... într-o zi vuietele vor înceta apoi vom găsi fântâna și peretele de sprijin ... poate vom da mâna cu părinții fără să-i privim, numai de s-ar termina odată cu teama asta firească și tandră, ce ne ține loc de pâine veche și uscată (uneori) ... mulțumesc frumos de trecere și aplecare asupra textului ... la bună veghere :)

... textul acesta mi-a intrat în contur prin ochiul orb al cuvântului, alungindu-se apoi și-a găsit loc acolo unde gândurile-mi nestatornice desenau o fericire ascunsă de ochii lumii (poate că nu eram pregătit să-i primesc freamătul) ... de câte ori visezi rămân neatinse vremuri și destulă căutare(recunosc, primele versuri le-am măsurat cu cotul, ca pe o logodnă rămasă neatinsă; imaginația și fantezia te-au împletit frumos ... aici crezi ce vrei!) ... în fiecare zi ce pare aceeași îți alungești într-un pendul femeia, coborâtă (parcă) din buletinele de știri ale unei muze; te prefaci în balsam așteptând creșterea după acele atingeri fără geamăt ... am gustat sugestia \"de câte ori visezi - la micul dejun - ieșirea ta - mă întorc – indiferent - aștept să cresc - â din a\" ... mi-a plăcut felul în care ai știut să te deșiri într-un rău existențial stăpânind de la zâmbetul abia schițat până la o afecțiune oarecum docilă, prinsă în căușul palmei stângi ca un dar al vorbirii ... mă iartă de nuanțe personale de percepție, cuvintele trădează de cele mai multe ori ... recomand cu căldură acest text ... la bună veghere :)

Raluca,

... încerc să redau imaginea printr-o alunecare de limbaj (conștient de faptul că percepțiile ar putea fi ligamentate dintr-o mulțime de variabile, ...); mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

Florina,

... da, mi-amintesc de Iași cu drag, spiritul prezent printre cei care am fost acolo/atunci a deschis(doar sperate) punți de apă drumurilor grăbite cât să ne vedem și altfel ... mulțam frumos de aplecare asupra vremii și veghere ... la bună revedere :)

Maria,

... până la urmă s-au ridicat alte întrebări și (mă iartă, însă) nu trebuie să-ți explic (învăț și eu din mers) deoarece săriturile dintr-o umbră în alte se deprind mult mai ușor decât altceva (tu cunoști asta foarte bine) ;) ... mulțam fain de trecere, la bună citire / veghere :)

... mă iartă, mi-am permis a trimite printre degete într-un contur fragil o nuanță a mea, cu vedere dinafară ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

... e-o vreme în care-ți petreci nopțile ascultând, de la masa de scris ... și ți se pare minunat că nu ți se mai întâmplă nimic și totuși te poți mișca, liber de data asta ... dacă ai noroc să plouă îți poți risipi o treime din viață privind alunecarea adormită în chipuri cu felinare ostenite, sub tropotul de copite ceasurile continuă să bată ... recomand textul acesta pentru cuvintele potrivite scurse într-un fel de visare mai puțin luminoasă, pentru imaginile ușor de înfrânt ca echilibrul interior să se restabilească de la sine ... frumos, frumos ... la bună veghere :)