Poezie
o înserare
2 min lectură·
Mediu
când rămâi oarecum suspendată între dimineața de mâine și seara de acum
îți spui că trenul din care ai coborât
nu va pleca mai departe
și asta e îndeajuns
bucureștiul rămâne deocamdată capăt de linie
aici prietenii tăi au pietre colorate semne de întrebare și absențe învelite în staniol
mesele sunt rotunde vara e pufoasă și aproape de tine
ca zâmbetul puștiului de 4 ani și jumate din trenul constanța-bucurești
el voia să te ia de nevastă pe loc
a urlat din tot sufletul lui de băiat 5 ore
lipindu-ți în păr 2 gume de mestecat
și trăgându-te de codițe cu o grație pe care tu ți-ai pierdut-o de mult
a fost o despărțire patetică semănând oarecum cu multe din poeziile tale
a trebuit să îl iei în brațe să îi spui că peste 20 de ani ai să îl aștepți în gară
că veți trăi amândoi până la capătul lumii
povestind într-o limbă necunoscută despre tot despre toate
el te-a crezut
și strigătul lui
da\' să vii
da\' să vii
te-a urmărit până acasă
a intrat în bucătărie ți-a făcut o cafea ți-a aprins o țigară
apoi a adormit cu capul pe masă
într-o singurătate absolută
de o perfecțiune uluitoare
asculta poezia in lectura autoarei
îți spui că trenul din care ai coborât
nu va pleca mai departe
și asta e îndeajuns
bucureștiul rămâne deocamdată capăt de linie
aici prietenii tăi au pietre colorate semne de întrebare și absențe învelite în staniol
mesele sunt rotunde vara e pufoasă și aproape de tine
ca zâmbetul puștiului de 4 ani și jumate din trenul constanța-bucurești
el voia să te ia de nevastă pe loc
a urlat din tot sufletul lui de băiat 5 ore
lipindu-ți în păr 2 gume de mestecat
și trăgându-te de codițe cu o grație pe care tu ți-ai pierdut-o de mult
a fost o despărțire patetică semănând oarecum cu multe din poeziile tale
a trebuit să îl iei în brațe să îi spui că peste 20 de ani ai să îl aștepți în gară
că veți trăi amândoi până la capătul lumii
povestind într-o limbă necunoscută despre tot despre toate
el te-a crezut
și strigătul lui
da\' să vii
da\' să vii
te-a urmărit până acasă
a intrat în bucătărie ți-a făcut o cafea ți-a aprins o țigară
apoi a adormit cu capul pe masă
într-o singurătate absolută
de o perfecțiune uluitoare
asculta poezia in lectura autoarei
0157.082
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 206
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “o înserare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/1740450/o-inserareComentarii (15)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAasa fara sa mai sper ma binedispun si eu pe ziua de azi. sincer, e cea mai buna poezie de pe site la momentul actual, ar da nenea si o stea de ar avea... imi aduc aminte, cum pustan fiind, cred ca aveam vreo 6 ani, m-a invatat o domnisoara de vreo 16 ani atunci sa innot... tot ce pot spune ca aveam starea lu copilu din accelerat...
0
DBnu-ți bate capu\' cu stelele, ce-aveți fraților???, că îmi dau acu\' 2 sau 3 stele, zic că sunt de la voi și gata:)))
nu îs modestă că nu îmi stă în fire da\' sincer, sincer, plusu\' tău din concluzia-rezumat are aceeași valoare cu o stea virtuală și galbenă(chestia e că dacă dai o stea trebuie să scoți un comm elaborat de parcă te-ai născut cu papuci de critic în picioare, geaba spui că la 6 ani ai învâțat să înoți:))) deci...
mulțumesc pentru stea, am să încerc să nu te dezamăgesc pe drum
văd că ești un cititor fidel al textelor de pe agonia, pe la mine treci cu vorbe de bine mereu iar asta nu poate decât să mă bucure
aaaa, să nu uit...
salut
:)
nu îs modestă că nu îmi stă în fire da\' sincer, sincer, plusu\' tău din concluzia-rezumat are aceeași valoare cu o stea virtuală și galbenă(chestia e că dacă dai o stea trebuie să scoți un comm elaborat de parcă te-ai născut cu papuci de critic în picioare, geaba spui că la 6 ani ai învâțat să înoți:))) deci...
mulțumesc pentru stea, am să încerc să nu te dezamăgesc pe drum
văd că ești un cititor fidel al textelor de pe agonia, pe la mine treci cu vorbe de bine mereu iar asta nu poate decât să mă bucure
aaaa, să nu uit...
salut
:)
0
MCDana Banu, uite ca m-am trezit zambind dupa ce am citit poezia ta. al naibii tren, cred ca el e de vina, de asta ma emotiona lectura:).
drept e ca eu as fi ales constanta capat de linie si as mai fi imblanzit finalul, dar poezia e a ta, asa ca tac.
placut.
drept e ca eu as fi ales constanta capat de linie si as mai fi imblanzit finalul, dar poezia e a ta, asa ca tac.
placut.
0
DBși mai plăcut e comentariul tău, un cititor nou e un câștig pentru mine, mulțumesc pentru semn și pentru zâmbet,
PS: am văzut trecând prin biblioteca virtuală de pe agonia că ai introdus câteva poezii ale Martei Petreu, de acolo îmi e cunoscut numele tău, cu atât mai mult semnul tău mă bucură
PS: scriu pe fugă mereu, din cauza asta textele mele suferă de finaluri șubrede, într-o zi am să reușesc, cred, să încep o pozea cu finalul
PS: am văzut trecând prin biblioteca virtuală de pe agonia că ai introdus câteva poezii ale Martei Petreu, de acolo îmi e cunoscut numele tău, cu atât mai mult semnul tău mă bucură
PS: scriu pe fugă mereu, din cauza asta textele mele suferă de finaluri șubrede, într-o zi am să reușesc, cred, să încep o pozea cu finalul
0
ACceea ce proiectezi in intimitatea singuratatii omului modern mentine poema si o fixeaza ca imagine a ideii ca viata nu se poate trai decat desfasurandu-se in lume;
o lume proprie in care se implinesc uneori visele, fie ca
\"bucureștiul rămâne deocamdată capăt de linie\" sau...
aprecieri, amalia
o lume proprie in care se implinesc uneori visele, fie ca
\"bucureștiul rămâne deocamdată capăt de linie\" sau...
aprecieri, amalia
0
MGcafeaua mea amara din dimineata asta n\'a reusit sa ma trezeasca dar poemul tau amarui m\'a trezit si in plus mi\'a pus si un zambet mare pe fata :) Parca am calatorit cu tine in trenul ala, pe masura ce citeam i\'am vazut fata luminata de copil si apoi parca te\'am urmat si acasa pana in bucataria goala, in singuratatea aceea amaruie pe care o cunosc atat de bine.
frumos poem... mai mult nu am ce si cum sa zic... decat ca poate e prea pacat ca baietii astia cand se fac mari nu\'si mai aduc aminte de nicio fata din niciun tren...
la buna citire,
gabisa
frumos poem... mai mult nu am ce si cum sa zic... decat ca poate e prea pacat ca baietii astia cand se fac mari nu\'si mai aduc aminte de nicio fata din niciun tren...
la buna citire,
gabisa
0
FA... în căutarea unei porți golite de zgomote nu reușim a ne apropia îndeajuns de Bucureștiul vechi, poate că doar tânjim prea mult stagnând printre linii, obișnuiți a desena forme și așteptări, dornici de răspunsuri fără așteptare; nu vrei să te lecuiești de oameni și de răsplata căderii, cauți anotimpul tău prin mustul dulce al timpului, nimic spectaculos și totuși partea îngăduită devine vizibilă, recuperare târzie a unor trăiri după ritmuri lente; oarecum născută să răscolești cu mâinile goale în trupul oboselii, cauți să lărgești până la bucurie gândul cu podeaua roasă, socotit aici un mediu potrivit cu existența. Somnul așterne peste măsura sensibilității haina iscoditorului de lumină, îndeamnă la o desprindere, de oameni vii. Un text ce poate sugera dincolo de gândire poarta prin care să intre imaginea gata formată a unei lumi, un text îndeajuns stăpânit cât să nu deformeze trăirea, legat prin sunetul de fond în căutarea simplității ... la bună citire / veghere :)
0
ȘCeste frumoasă împletirea dintre vis și realitate pe care o redai aici. copilul, puțin bolduit de simțurile tale, apare ca un sâmbure de iubire aflat în interiorul tău și încarnat, iată, pentru ca să îți aducă aminte de tine. îmi place finalul, pentru că toți avem un ecou care ne urmărește oricând, oriunde.
acesta a fost un semn de citire.
ștefan
acesta a fost un semn de citire.
ștefan
0
MGDistincție acordată
Atata grație, firesc și liniște a neîmpăcarii care m-a cuprin și pe mine (copilul din mine care încă n-a murit cu toată vârsta pe care n-o ascund) încât bucuria ma a fost pe măsură. Căci:
(eu) te-a(m) crezut
și strigătul (meu)
da\' să vii
da\' să vii
te-a urmărit până acasă
a intrat în bucătărie ți-a făcut o cafea ți-a aprins o țigară
apoi a adormit cu capul pe masă
într-o singurătate absolută
de o perfecțiune uluitoare”
Te pândeam la colțuri să-ți dau o „+”. Acum a venit timpul.
(eu) te-a(m) crezut
și strigătul (meu)
da\' să vii
da\' să vii
te-a urmărit până acasă
a intrat în bucătărie ți-a făcut o cafea ți-a aprins o țigară
apoi a adormit cu capul pe masă
într-o singurătate absolută
de o perfecțiune uluitoare”
Te pândeam la colțuri să-ți dau o „+”. Acum a venit timpul.
0
de ce puștii ăștia se fac mari prea târziu?