Poezie
Încălțări potrivite
percepții
1 min lectură·
Mediu
mereu atent la mișcările umbrei
am aruncat spre răsărit
peste râu pasăre frica de moarte
să fiu strigat
cu mâinile mele
din inimă
învăț să aleg florile
ce rămâne dintr-un om e timpul
animal de casă cu ochi triști
ochii pe care i-am văzut
la tatăl meu
când am legat cu sfoară o nuia de alun
piatră sau altceva
fără să știu
***
aș putea merge o dată cu tine
dacă ți-ai așeza mâna
într-a mea
fără nicio îndoială
fără întoarcere
cât să nu ardă soarele
prea tare și
din pleoapele tale mișcate
am ridica o biserică
veche
***
e mult loc aici
pentru oameni în vârstă
pentru fețe mirate și izgoniri din rai
aici e totul iar tu vrei
să pleci
să cauți ceva fără importanță
printre lucruri o lacrimă
perfect dezirabilă
***
067.110
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Andor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Andor. “Încălțări potrivite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/poezie/1747787/incaltari-potriviteComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
in general, o poezie extrem de patetica (din inimă învăț să aleg florile / aș putea merge o dată cu tine dacă ți-ai așeza mâna într-a mea fără nicio îndoială)
si nu inteleg de ce acea lacrima, pe care se presupune ca ea o cauta, este considerata de tine un lucru neimportant. confuz, nu crezi? :)
ceva cat de cat reusit mi s-a parut \"din pleoapele tale mișcate am ridica o biserică veche\", desi cuvantului \"miscate\" nu-i gasesc vreun sens.
salutari
si nu inteleg de ce acea lacrima, pe care se presupune ca ea o cauta, este considerata de tine un lucru neimportant. confuz, nu crezi? :)
ceva cat de cat reusit mi s-a parut \"din pleoapele tale mișcate am ridica o biserică veche\", desi cuvantului \"miscate\" nu-i gasesc vreun sens.
salutari
0
Dana,
... te-am regăsit la rădăcina unui copac, alegând timpul ... însă totul se petrecuse, deja, peste noapte ... locul acelei atingeri, cum și nenumăratele uși vizibile doar cu ochii închiși ... mulțumesc frumos de trecere, printre cuvintele acestui text ... la bună veghere :)
Mihai,
... am scris pentru tine(te-am așteptat), ai grijă că ne pierzi pe amândoi(la alăturări scările cresc în locuri nepotrivite) ... jocul acesta l-ai jucat și tu, demult ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)
... te-am regăsit la rădăcina unui copac, alegând timpul ... însă totul se petrecuse, deja, peste noapte ... locul acelei atingeri, cum și nenumăratele uși vizibile doar cu ochii închiși ... mulțumesc frumos de trecere, printre cuvintele acestui text ... la bună veghere :)
Mihai,
... am scris pentru tine(te-am așteptat), ai grijă că ne pierzi pe amândoi(la alăturări scările cresc în locuri nepotrivite) ... jocul acesta l-ai jucat și tu, demult ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)
0
nu stiu, mie mi-a placut foarte mult poezia asta a ta, aș putea merge o dată cu tine
dacă ți-ai așeza mâna
într-a mea
fără nicio îndoială
fără întoarcere
cât să nu ardă soarele
prea tare și
din pleoapele tale mișcate
am ridica o biserică
veche
mi se pare ceva total complet.
dacă ți-ai așeza mâna
într-a mea
fără nicio îndoială
fără întoarcere
cât să nu ardă soarele
prea tare și
din pleoapele tale mișcate
am ridica o biserică
veche
mi se pare ceva total complet.
0
mi se pare o poezie dadaista... in unele randuri mai ales in strofa a doua (daca este strofa)
oricum nu vreau sa te descurajez... dar ar putea fi multe persoane care te-ar descuraja din acest motiv... si stii care_ motivul ar fi ca poezia este mult prea incurcata si nu au nici o idee despre ce este vorba... tot ceea ce vreau sa-ti spun este ca pentru a fi un poet dadaist (exemplu ti-l dau pe tristan tzara) ai nevoie si de multa imaginatie... chiar mai multa decat ceilalti pentru ca pentru a-ti intelege propriile randuri trebuie sa stii sa visezi... sa-ti gasesti mai multe intelesuri...
oricum nu vreau sa te descurajez... dar ar putea fi multe persoane care te-ar descuraja din acest motiv... si stii care_ motivul ar fi ca poezia este mult prea incurcata si nu au nici o idee despre ce este vorba... tot ceea ce vreau sa-ti spun este ca pentru a fi un poet dadaist (exemplu ti-l dau pe tristan tzara) ai nevoie si de multa imaginatie... chiar mai multa decat ceilalti pentru ca pentru a-ti intelege propriile randuri trebuie sa stii sa visezi... sa-ti gasesti mai multe intelesuri...
0
... mulțumesc frumos, vouă, pentru trecere ... iar apoi da, loredana, contează să știi să visezi printre cuvinte închipuite, acordând importanța cuvenită fiecărei nuanțe, evitând a rămâne(doar) cu buzele strânse printre etichete ... la bună veghere :)
0

Imagini puternice și ample desfășurate fără excese verbale. Pare un fel de enclavă de candoare și nostalgie bine temperată. Tonul textului e unul ce se afișează cu voluptate, am citit aici o poezie ce arată clar, cât se poate de limpede, că autorul chiar scrie cu totul, nu e doar un simplu făcător de cuvinte fugare.
Numai de bine,
salut