Florin Andor

... aproximam zâmbetul \"pe irisul rotund al orei trecute\" când te-am revăzut \"viață, secundă, gest...\" adaptată texturii aerului, sedusă la distanță din cauza îmbrăcării unor forme prea strâmte până la uitarea de sine, femeie subțiindu-se ca să poată trece printre buze \"tot repetând că abaterile sunt mofturi spontane ale iubirii\" ... potriveam apoi două cute ale zâmbetului, umbra ta de acum încolo niciodată identică ... la bună citire / veghere :)

... prinzând lumina ferestrelor în fiecare dimineață ne ridicăm din paturi sfioase camerele mici opacizate ca și cum o hartă a vieții noastre secrete, închisori zămislite \"pe potriva durerii\" ... schițăm porți pe chipuri fără noroc cu dimineți singure încercând vindecarea ... și tu și eu privind prea mult înspre nord cu el în triunghiuri mozaicate sub un cer mereu schimbător \"ca și cum am vorbi\" ... apoi \"în fiecare dimineață e toamnă\" cu statui locuite de o altă specie ... la bună citire :)

... toamna trecută mi-am decupat o fereastră ovală din singura clipă ce mă trăia, am așezat-o în dreptul patului să pot compara amurgurile mai rare cu banalitatea gândurilor încărunțite risipite printre case neliniștitoare, eliberate de artere ... am intrat pe jumătate, cunoscând scărița, cât să-mi ciugulească păsările vârfurile degetelor de alte nevoi ... încremenit în gesturi și totuși părea să mai fie loc și pentru alte siluete înguste venite de nicăieri în coajă de sticlă fumurie sau tije de păpădii scuturate ... prin deschideri simetrice coboram până în piept acoperit de pleoapele adormiților aproape vizibil ca o transpirație înghețată crepuscular ... formele se resorbeau la marginea vederii, într-o spirală, strivite sub tălpi cât să câștige în profunzime fără să-și audă țipătul ... dar mă trezea, cum se întâmplă în fiecare clipă străină, șchiopătând la marginea lumii printre frunze lepădate de povara verzuie, o bătrână cu un sac gol de câmpuri de mușețel ... ne tocmeam pe-o lumină albastră pierdută deasupra genunchilor până la cornul lunei ... ofeream un ceas solar, ea se plângea că nu i-a mai rămas nimic, drumurile în formă de potcoavă duceau doar în spate acoperite cu fulgi de plopi și mi-am adus aminte că odată oamenii știau să fie simpli, potriviți pentru oricare lucru ... dar acum, nu mai știu, poate mai trebuie să cresc mult ... mulțumesc frumos pentru trecerea voastră, suflete aproape și aplecarea asupra textului ... la bună citire / veghere :)

... poate că ne-a mai rămas de îmbrăcat un schelet de pește în conținutul latent al unui vis de dincolo de bine și de rău sau să ne adormim ochii rotunzi în scoici sigilate de fantomele icoanelor cu toate credințele ușor ridicate față de nivelul mării ... în miezul drumurilor despuiate de fiecare pas aș putea desena câte un chip al absenței doar cât să nu mă întrebi de acel mare END sau eroi de mucava pe care lumina obișnuiește a-i înșira pe un zâmbet înainte de a-i pierde în tenebre ... poate că mai avem de oferit o altfel de iubire sprijiniți în coloane de crini transparenți, sau cine mai știe ce seri fără chip amestecați cu peisajul cât să nu dăm impresia că vrem locul celuilalt ... mulțumesc frumos de trecere și aplecare asupra textului ... la bună citire :)

... mulțumesc frumos de trecere, nuanțe personale de percepție și aplecare asupra textului insignifiant ... la bună citire, veghere :)

... e doar o altă nuanță și alte renunțări(mereu facem alegeri) ... cât despre final, hmm, călăuza pășește mai departe; cum să refuzi o cale către armonie doar pentru că de cele mai multe ori tristețile sunt prilejuri de următoare bucurii? ... mulțumesc de trecere, la bună veghere ;)

... \"gândul despre tine acum se ia în doze mici\" să nu intre iarna ca o trecere și petrecere prin transparența sufletului ... privește-ne cu ochii tăi \"ca o poezie străină cu brațe de zăpadă\" dincolo de putințele și neputințele noastre pe lungimi de undă potrivite unei clipe ... m-am bucurat că ai scris aproape de mine, mi-era dor de Silvia aceea ... frumos, frumos ... La mulți ani! de mărțișor ... la bună veghere :)

Daniela,

te-am văzut când zgâriai cerul, neplouat și nenins de ani și m-am trezit căutând șoapta refluxului adormit la mal; pe atunci învâțam să iubesc marea frântă în destine \"dincolo de indigo / de sidef / de viori / de firesc\" ... mulțumesc frumos de trecere și aplecare asupra textului insignifiant, la bună citire / veghere :)

Ioana,

mă bucur mereu când treci pe lângă tăblițele mele o scuturare de suflet-gând aproape ... la bună citire / veghere :)

Gabriela,

tu mai știi cum cresc mestecenii toamna pe dinăuntru ... de trecere mulțumescu-ți, la bună veghere :)

Alina,

uneori aștept pe cineva anume, să mă ducă acasă, mai ales dacă obiceiurile se dovedesc străine atunci când reușim a ne privi în coincidențe; mă bucur să te reîntâlnesc și aici, printre degete de cuvinte ... mulțumesc frumos de aplecare și surâs ... la bună citire / veghere :)

Vlad,

uneori ființe îndepărtate fizic se dovedesc mai aproape de noi decât cei lângă care ființăm zi de zi, iar tu ești unul dintre cei care au îndrăznit să guste lumina din căușul palmei iar asta mă bucură; și da, ducem cu noi o responsabilitate pentru celălalt care ni-este trimis aproape ... mulțumesc frumos de trecere, la bună veghere :)

... invocam posibilitatea unei existențe normale cu retezarea cordoanelor dinspre dependențe, practicam sensibilizarea măinilor când tu veneai întâmpinare sugerându-mi un ritual de întinerire prin purificarea unei case ... la început mi se părea greu și îmi țineam respirația cale de nouă răsuciri cu degetele lipite, transformam respirația într-un simț al echilibrului până la violet-alburiu deschis doar ca să se zgărie cât mai puțin oglinda dinspre lume ... mă hotăram apoi să fac baie cu sare în fiecare seară pentru a-l putea cunoaște pe celălalt în profunzime ... mulțumesc frumos de trecere și la bună veghere suflet bun :)

... poemul acesta știe amesteca într-un vas din lemn înseratul purtând o cămașă de in până la glezne când în peșteră doar focul se mai întoarce cu apa între pietre încercând să păcălească prin metode hipnotice, până la a supraviețui experienței ... apoi s-ar putea să găsim, printr-o stranie coincidență, un alt poem iritat de starea noastră de teamă pentru că știe supraviețui unei singurătăți transformând formele unele în altele și încercând o inițiere în urmă (cu tălpile) ... te întrebam dinspre ninge dacă trebuie să iau nisip în mână să pot culege de pe retină migdale, încercând să nu devin dependent ... între noi diferențe și forme dilatate până la compasiune îmbrăcate în mănuși potrivite despre o ninsoare târzie ... frumos, frumos ... la bună veghere :)

... mulțumesc frumos de trecere și aplecarea voastră asupra textului insignifiant până la zvonuri de primăvara ... la bună veghere :)

... mulțumesc frumos de trecere și amprente personale de percepție ... la bună citire / vedere :)

Simona,

... te-am citit cu plăcere printre cuvintele tale din locul de unde apărea sunetul primordial curgându-mă într-o mulțime de văi abrupte și te-am văzut șlefuind fațete de bună creștere și intuiție drept pentru care m-am bucurat nespus ... mulțumesc frumos de trecere și aplecare asupra textului, la bună citire / veghere :)

Vlad,

... m-ai surprins (pot să recunosc asta acum...) prinzând în comentariul tău sensurile subtile și o stare anume drept pentru care un surâs și-un zâmbet pe care le-am încercat o să ți se pară puțin ... mulțumesc frumos de trecere, cuvinte în stare latentă și veghere ... numai bine ție :)

... se întâmplă să observ poposind pe site siluete înguste iar atunci surâd; cele mai multe poartă cu ele o umbrelă, din teama de a nu-și pierde conturul între cer și pământ ... puțini sunt cei care obișnuiesc să se bucure de fiecare picătură de ploaie ... eu îți doresc să o poți face de câte ori simți nevoia ... numai bine ție și la bună veghere :)

floarea
dezlegare de petale
în esențe cifrate

vraciul
ochiul scos din orbită
de cealaltă parte a baricadei

... mi-au plăcut mult nuanțele tale ... mă iartă că am încercat o percepție proprie în două inele suprapuse, inegale ... la bună veghere :)

privirea
piatra în formă de pană
din capul unghiului

... frumoase nuanțe Vlade ... la bună citire :)

... am schimbat după prima ta sugestie, cât privește frecatul palmelor nuanța \"aceea\" n-am încercat-o încă pe viu dar are rădăcinile ei acolo ;) ... lasă, n-au editorii nimic împotriva noastră și nu ești tu vinovată cu nimic ;) ... mulțumesc de trecere și să crești bine ... la bună citire / veghere :)

Gabriela,

... cu capul în jos îți scriu drept mulțumire pentru trecere și cuvinte închipuite; poate că odată ai văzut și tu vrăbiile îmbătându-se cu perle de rouă la răsăritul soarelui așteptând să se nască cerul din el însuși ... la bună citire / veghere :)

Vlade,

... o să propun ca pentru textele unde prin comentariile tale se naște câte-un banc să se facă o grupare aparte, de dragul spiritului ;) ... mulțumesc frumos pentru cuvinte și deslușiri aproape de lume ... la bună citire / veghere :)

PS. - lăsând la o parte trimiterile și amprentele personale de percepție a textului mă bucur să văd cum bine creșteți :)

... credeam că aș avea vocație de popă, tu mi-ai destrămat visele cu așa comentariu ;( ... mulțumesc pentru porția de voie bună ... un an mai bun și ție dar te rog să-mi lași asinul în pace ... la bună citire / vedere :)