"there is much pleasure to be gained from useless knowledge."
(Bertrand Russell)
raduan se învârtea placid ca de obicei -
disc nou cu melodii vechi -
fredona ceva în arabă
îmi plăcea
câteodată îmi va da
te îneci uneori salvezi
canicula îți ticăie la fereastră
lasă
câteodată va sta
efecte de gri pe scenă
de la do până la do
câteodată pictezi
"eu sunt maria"
"wow"
eternitatea se sfârșește la zei
sau atunci când nu vor mai fi oameni
nu contează dispersia timpului
ci faptul că se va absorbi odată
iar eu voi fi simțit invazia conturilor spațiale
ca pe-o
nu să găsesc am imaginat creierul cosmosului
ci să scap de întrebare câteva nopți măcar
știința natură să dăruiesc
unul tot odată să se adune la fix
aș fi putut să nu greșesc printre atâtea
era imposibil să țin pasul cu roata vieții împlineam
treizecișișase. întâmplător o rudă îndepărtată renunța la aglomerație
oferind cheia unui A8. n-am refuzat-o (nici A4 nu dezamăgea).
Se întorcea Is-mă-nel fără pălărie din piața secundară Avea cinci aripi de licurici și o proteză întro plasă
Fusese foarte frig Comercianții purtau căciuli roșiatice aproape țopăiau și pământul se
Moașele m-au dat din mână în mână la nașterea mea
din mână în mână m-au dat și așa mai departe
(ce speranțe să fi avut mama de la viața mea?)
Undeva se înroșeau potcoave urlau bourii la
simțeam ceva ca un punct pe aură/ acolo
ieșise din fir poetul
singura rotită
soarta
pe-o rețetă tragico(s)mică
tot ca ea înșiră amar
pe foaia fetei
pe foaia mea
dresul singurătății
(ea
Cultivam izmă Chiar ea văzuse că am groază de lucruri pe umeri
care îmi stânjeneau libertatea Eram prea modest să recunosc
buchetul de sentimente se răsfirase în teorii pe care
le rulam firesc Îmi
Deseori noaptea păstra întunericul pentru ea
în jurul meu orbitau lămpi de veghe Încercam să mă relaxez
întindeam gene împletite spre cascadele zen Cădeam lin
cădeam foarte lin ca o floare de
el avea zeci de ochi firește și ea avea zeci de mâini să-i îngrijească doar pe aceia
oriunde se afla ea purta perechi numeroase între perechea de cercei
vibrau la fel și totodată altfel
o auzisem
anotimpuri obișnuite nu simțeam frigul
ceai cu biscuiți povești câte și mai câte anotimpuri
din senin clanțăneam cu gustul de lut searbăd lipit de gingii
o cruce de lapte gheață și flori de
o rază părintească avut-a brațe pentru ei.
șarpele își înghițise limba târându-se peste cinci ghețari până
sub cerul roș al noului.
jucăm pe vechiul calendar! jucăm pe vechiul
încet încet mă abstractizam în prezența ei
își lua forma energetică de la toți martorii
eu mă simțeam stors și întins pe sârmă
privirea-mi ruginea pe solzii grei din izvoare
îmi părea că
se făceau excursii cu elicopterul
(un fel de gadgeturi erau oglinzile pe verticală)
de multe ori prindeam loc pe trepte/ liber
așa bănuiam că-s mulți nu mi se spunea niciodată
priveam înălțimile
de ce aș turbura eu penele toamnei
când ele sunt purtătoare
de vapori însângerați
în voia lor fiu
aproape de parcul florilor stau
parcă aceleași petale de lună se răzlețesc
peste
mi-am lăsat sufletul să deslușească conturul lucrurilor
odată cu zorii
îmi erau mici mâinile
cu ele îți mai scriam
cu alte brațe inima
pipăia forma dimineților tale
tu străină erai pe rugul
se întâmplă
cafeaua n-are gust de altă dată
un vârf de scorțișoară
îmi scobește ochi mari în piatra somnului
am timp pentr-un rit
mâna de nisip
pe visul pierit/ așa -
neîntrebându-mă cât
încă mai vin inorogii să plângă pe unde a trecut dragostea ca un nomad solitar
încă li se oferă oamenilor
în brațele lor zgrunțuroase
al cerului prunc
încă se învață drumul întâlnirilor prin
în buzunarele mele încap cercuri întregi de liniște fotografii și instrumente muzicale
niște saci de ajun pe care-i umple creatorul de miniaturi
din creștet până-n talpa gliei
au fost umeri
către sanatoriu aveam simptomele prezenței de acolo
nu-mi pot feri privirea de sânii doctoriței din autocar
medicii mi-au prescris o amânare a morții - altă salvare ba
și atunci absentam din ochii
DM