s-a-nfiripat în duna experimentelor
coamă - coadă
cleopatra nu stă \"de șase\"
ci în al șaptelea grai
într-a noua stea
o muză a lui cezar
a muză a lui toma
franchete a sfinxului
aș fi vrut
dacă ai fi tu arhitectul casei poeților
mai vastă c-un braț de poeme decât marea albă
nu-i așa că ai sculpta sprâncenele mele pe-un perete
ca și când ceva incert îmi zboară din ochi
ca și când
gonesc o vreme a rotițelor de înecat
sub eclatante care
pe insula marilor portocali
coboram cele visate
și n-am întins hamac eonului
în dimineața x
aveau cucuie
și-n soare
eu mă
aș fi știut să respir în ziua x
mă rog
să dăm ocol oceanelor cu barca
pluteam demult în burta balenei roșii
pe care au scufundat-o antibraconierii
lor le-au crescut branhii în vid
harpoane
pelerină bătută-n pietre sărate să scrijelească soarele gol sub orice formă
pedeapsa zeilor caverne în caverne la rădăcina muntelui vulcanic
respiră aer pentru foc
de întuneric se topește carnea
vin din lumină
umbre mici
și umbra mare
singure încep să-și ia vin
(din lumină)
în taină văzul
se limpezește
(neîmpotrivit pre-existenței
tainic vinul
pe lumină)
întro vină
umbră
mergeți cu Prealuna voastră
mie lăsați-mi-l pe Nesoare
de aici
de sub talpă
se zbate spălăcit și nu-mi pare cuceritor
peste nestrălucirea cărbunilor mei
dar poate
poate întru prelungirea
ea nu s-a vrut lângă mine în niciun fel
o pană de păun smulsă de vânt o
trezea dimineața
furnicând de-aproape un sân
știa că n-o să ne fie pieptul ușor
știam
apoi casa a crescut în pământ cu
cuvintele acestea nu sunt ale înfumuratului
cum nici dragostea din respiro
în timp ce nuca de cocos crapă
(se cerne un must de alune)
solstițiul verii - câte fructe pe ramuri
atâtea iubiri
seară de Oscar -
zoom-ul lui Paparazzo
bâzâie-o divă
pauză de masă -
mai \"lucrează\" un țânțar
pe lângă șef
alge și țânțari -
dar luna dintre valuri
doar eu o sorb(?)
am crezut în dragoste m-am dus greu pe pluto să latru ca un dragon cu cap de șoricar. la întoarcere aveam neantul în gât și domnul mă-njura cu bunăvoința unor preacucernici. de ars ce eram și eu aș
corcodușul copt -
nimeni nu se-nghesuie
mai sus de brațe
un zarzăre plin
în pământ cu bunicul -
câți îl admiră
(pentru a evita o neînțelegere a comentariilor, al doilea haiku a fost:
un
prinsesem tunet în puls. pașii descărcați în pământ fraged mi-i limpezea ploaia. dimineața aveam luna pe stânga și soarele pe dreapta. de parcă s-ar fi înțeles să nu renunțe - \"no matter what\" - și
îmi imaginez pielea ei mai albă
dar se îmbracă în haine care nu plac
și ar dori să le port ca și când am fi
sortiți să vărsăm motorină în rezervorul viitorului
așteptând să
naiba mai știe
poarta închisă a castelului aduce furtună
umblet căscat prin deșert deși
sunt cactuși mai verzi ca oricând
până la izvor
și acolo
mergând așa
gândeam la sărut
la răvașe dulci
visul albit în
vârf cu vișine -
cum o fi vișinata
de la vecinu\'?
ce amețeală
cuprinde cer și pământ...
vișini neculeși
vișine în vârf -
suită pe-o scară și
poftim \"dulceață\"!
vișine pe jos -
adun
parcă tâșnisem din cazanul cu aburi
colac pe plajă
toți stiau să înoate și n-aveam frică.
un melc imens părea că mă judecă
arătându-mi coarnele/ curajos
l-am chestionat: ce cauți în
dacă m-aș fi născut într-o noapte lungă terifiantă
zeul meu s-ar fi creat în experiența primelor raze
i-aș fi negat pe aceia care au lăsat întuneric și boală în evoluție
rânduieli de moarte
ecouri din abisul de jos mă strigă
inelele solare se deschid
fusesem dispus la plimbări heliacale în avans
cei care unesc pietre le înscripționează
ca pe obeliscuri
răgetul leului îi face să
să-mi amintesc de ea într-o impostură. spunea parcă \"hit me baby one more time\" și nu știu de ce m-am gândit la o stewardesă - fortuite asemănări nu-mi dau pace uneori. n-ar fi contat dacă rezonam
nu am vrut adevăr pentru mine poate nici pentru ei - iluzia că am găsit mai mult mi-e conștiință
și le par un bufon absurd încât îmi dau pastile să se amuze
n-am falsificat sentimente
mi-au ieșit bube pe vene, draga mea
le înțep cu o gheară de vultur
să nu se transforme în viermi -
tuș peste heliofilul verde al naturii -
poți să mă sugrumi cu toți șerpii care te-au privit
pe partea opusă cotului drept ieri aveam un coș uimitor inelul arabelei luci în mordor ca niciodată o tipă bine cu valențe inductive îl striga pe cupidon apoi \"tragi sau nu?\" el încă se amuza