Jurnal
carte poștală
1 min lectură·
Mediu
parcă tâșnisem din cazanul cu aburi
colac pe plajă
toți stiau să înoate și n-aveam frică.
un melc imens părea că mă judecă
arătându-mi coarnele/ curajos
l-am chestionat: ce cauți în nisip?
nedându-mi sens a intrat în apă
cochilia-i rămase
un port abandonat
al cărui nume își pierduse importanța.
la-nceput m-a fript
dar m-am pitit sub ea la un val de zece picioare.
persista usturimea ca o urmă de neșters
\"foc@jo.k\"
001266
0