Jurnal
ton și voce pe un album stelar
1 min lectură·
Mediu
poate că n-am loc într-un cuib plin
de frunze fragede
cum i se arăta fenixului
eu n-o să văd așa
doar în luciul cartușului gol se observă
pieptul dezolant de purpuriu
și degetul lipit de trasor al lunetistei
cu luna-n stomac
se-nnorează
oricine se poate adăposti
sub castanul celor 100 de cai
cândva
noi
fulger
când norii sunt mai grei decât mine
nu sunt singur
niciodată
*
o parte din inimă magnetizează accidentele
de tot felul
să iert rațiunea suferinței
și mai cred
că iubesc
muzica sferelor
peste milenii
*
există un vulcan ancestral care sperie
pasărea și omul
001928
0
