(îți va lua pământul)

nu să găsesc am imaginat creierul cosmosului ci să scap de întrebare câteva nopți măcar știința natură să dăruiesc unul tot odată să se adune la fix aș fi putut să nu greșesc printre atâtea exactități printre atâtea împărțiri de spirală pe un râu cu ochi cu buze cu obraji portocală pe nava lui yang de pe hipodromul cât o insulă fugit-au orbii ampretele lor se cunoșteau aidoma unor jochei care se antrenaseră pe aceeași cai sărind la probe de echitație și ce a mai fost după nărav amprentele lor se-ncălecau