Dan Mitrut

<img src=\"http://pic9.picturetrail.com/VOL294/1487870/2839029/37507326.jpg\" align=centre dorm stele pe frunze vis pe apa cerului malul, prea departe...

Râul fugar. De-o viață încerc să scriu cu un băț de salcie aproape un vers…

Balaurii de lemn, batranii nuci Visul lor rosu, amurgind... Lumina-i orfana, ratacita in crengi. Un liliac sfasie sarutul Dintre Luna si-a iazului unda. Ochii casei se aprind pe

La nunta Ta n-a mai căzut nici o stea, Călătorule cu fruntea înlăcrimată de spini! Mame de oameni Te-au rătăcit la nesfârșit în pruncii lor împăduriți de lumânări și rădăcini de

<img src=\"http://pic6.picturetrail.com/VOL165/2179097/4247851/52891369.jpg\" align=centre

„A fost, odată demult, demult tare, un om sărac pe care îl chema Gheorghe. De sărăcie nu se prea plângea dânsul, că era învățat cu ea ca țiganul cu scânteia. […] Altul era necazul ce-l rodea. Sădise

Singura treabă bună la librăria Cărtărești e că mi-am cumăpărat o carte. Am aflat că trebuia să ne mutăm în altă parte. Și ne-am mutat în altă parte. Undeva într-un loc drăguț, așa cum se poate

Considerații generale Nu am veleități de critic, eu o sa expun în continuare câteva idei legate de experiența mea în a crea poezia în imagine sau imaginea în poezie, o experiență modestă. Nu am

Poezia cosmosului în opera lui Tudor Arghezi Bâlci în Aldebaran Astronomia, aceasta vastă știință a naturii, a intrat în literatura română cultă, fie prin filonul literaturii populare și al

pentru că în lume mea oamenii citesc în stele și își culeg nemurirea de pe cerurile altora asemenea unor pietre cosmice oarbe pentru că îmi adorm în fiecare seară pruncii mințindu-i că suntem o

Felurimi de făclii răsar. De le știm sau nu rostul, seva unui fluier ne e tălmaci duios de lumină. Răstignit în iarbă, înțintat în rouă, sărut pașii diurni și-ascult cum se preling

Cuvintele mele sunt prea putine in fata acestei personalitati, in fata acestui text. Vi-l propun pentru bucuria lecturii, pentru mesajul adresat tuturor celor care incerarca sa plasmuiasca in poezie

eram o data pe un Haiku al Herei si inmugurise o discutie frumoasa, zic, eu despre haiku. eu am replicat ca nu putem intelege literatura japoneza si orientala in general, fara a patrunde filosofia

A vorbi despre cuvinte e ca si cum ai aseza doua oglindiri de apa fata in fata si le-ai ruga sa-si povesteasca... Despre ce? Despre ultimul petic de nor ce a traversat oglinda nevalurita? Despre

Ra-poetul urias, exilat de rasa capcauna, descoperi o poezie preferata fara punctuatie. Lua asadar cate un pumn de spatiu si incerca sa zideasca, la final de vers, punctul. Pesemne era o

<img src=\"http://pic9.picturetrail.com/VOL294/1487870/2839029/39600865.jpg\" align=centre \"Dacă s-ar întreba cineva, de ce dăm atâta însemnătate câtorva cuvinte românești, am răspunde: pentru

două zile, florar,1390 Încerc să îmi alung fiorul acesta rebel și sentimentele fără leac ce îmi neliniștesc inima. Caut cu un pas timid senzația noului pământ sub tălpi. Filamentul temporal al