Dan Mitrut

Tot la Festivalul de Cosmopoezie, SARM avea sa lanseze, intre 1996 si 2000, mai multe publicatii cosmopoetice in limba romana, reprezentand colectii-suplimente ale revistei “Noi si Cerul”: “Jurnalul

Amintirea Bunica, țin minte, făcea farmece cu stele căzătoare. Găsea ferestrele cerului deschise după mersul Lunii în picăturile de rouă. Le prelungea apoi arderea cu apă de trandafiri și

scriu departe unui asteroid adolescent. iubirea i-a ocultat orbita. devine pe zi ce trece cristalin pentru ochiul unui balaur bolnav de bunatate.

Apusul de jar, umbra masoara tiptil lumina de vis. * Tipat de cocor pe sub Calea Laptelui. Stea ratacita * Parfumul noptii. Plugul Lunii in brazda, Dealul inca

Am fost chemat în perimetrul interzis când somnul prânzului era cel mai dulce. Moleșeală în oase, căldură de foc în creștet. Urc treptele spre terasa templului. Bambuși înfoiați ca niște curcani

vând fulgere la prețuri derizorii căci trupul meu e apă de bolid mă-mbracă fotosferă de petale din somn crepuscular de stele, hâd. tăcerea care-aprinde sori e rece și spațiul fără

Ploaie de primavara, soapte de apa pe tampla, primele picaturi pe fereastra din primavara unei ploi. Pe maine, prieteni! Pasii mei deseneaza visatori parcul pierdut in umbre. Abia astept

Un fag mi-a povestit în șoaptă despre tine. Te rănise o săgeată haină de întuneric. Cadeai în amurgul sângeriu ca o stea, fără țintă. \"Fă ceva, Omule!\" Amintindu-mă atunci, mi-am trăit

săbiile feților-frumoși au ruginit, au încărunțit cosânzenele. balaurii se sting triști în hrubele lor... mușchiul verde le crește pe pleoape și aripi. ce-mi mai rămâne din

celor care nu au sărutat aceste zăpezi.

Arca lui Noe s-a scufundat. Pamantul nu mai exista. Din rasa noastra prea putini si-au dat cu parerea ce ar trebui ales din cele trei optiuni pentru supravietuire. Doi, trei au vrut sa fie obiectivi,

Dezolanta ordine, spuse El vazand cum materia doarme. Spuse ceva la ureche Soarelui si trecu visator mai departe.

Dacă ar fi să compar, aș începe prin a observa ca primul cenaclu ieșean a fost în anotimp de floare și parfumuri de primăvară (ce ninsoare a fost mai apoi!), iar cel de acum sub semnul toamnei

Cu ocazia Sărbătorilor treceri în 2004, Societatea Astronomică Română de Meteori – SARM urează numai bine și viața lungă domeniului poezie.ro, dăruindu-i totodată și adresa unui succes

Arde, arde! Săriți, pământeni, steaua arde! Þipătul ei scobește inima cu briciul întunericului. Copiii întind mâinile lor de mugur alb. Prea departe-i mângâierea și leagănul de cetină nu mai

sunt tot aici, doar ca mai aproape de ploaie, de teiul in care m-am catarat sa culeg cirese. sunt cocotat pe un nor mai departe de internet. mi se umple tolba de lumini si parfumuri si, cand o

Mai intai am simtit o arsura in umarul stang si am privit ingrozit inapoi. Nu era nici un arcas in spate-mi. Doar o aripa de lumina inalta imi sfaraia in carne. Am incercat sa o smulg. Blestemam

Pe 27 ianuarie 2001, SARM a organizat, la Observatorul Municipal “Amiral Vasile Urseanu” din Bucuresti, prima gala de astropoezie a mileniului 3, in colaborare cu Asociatia de Poezie Science Fiction