Povestitorul de prăpăstii III
sunt nopți senine, cerul meu curcubeu adoarme în zgardă cu botul pe labe deasupra, haihui liliac argintiu, cade o stea ursită de babe meșteșugul meu, pe o scară urcat peticesc cu tablă un inel
DMDan MitrutNegustorul de anotimpuri
nevoia de soare scobit sub unghia murdară roade un viespar de stele despuiat de frunze trecut prea devreme în lumea aceasta.
DMDan MitrutJian
DMDan Mitruthoț de vise la drumul mare
herghelia de cai a norilor stârnind fum de lumină pământul încă ud... și Luna încremenită în drum pe-o coastă a cerului ca o despletită fugară.
DMDan Mitrutprimenirea din cuvinte
lumina aleargă în pielea goală puntea străjuită de sălcii piaptănă undele râului la vale curge doar liniștea amurg doi îngeri odihnindu-se de pe ruina unui surâs culori adormite dincolo de
DMDan MitrutPelerinul fără pelerină
numai păsările poartă jurăminte de stele în preajma lor tâmplele zeului pândesc sferic o urmă de păcat cu ardere albastră. noi nu avem nici o putere în lumea asta numai periheliul unui jurământ
DMDan Mitrutdezvață-mă, tată
noaptea părăsește satul se scurge sub gheara unei rădăcini tresărind bruma vindecă rănile pământului de stelele căzutele între ferestre necolindate de vrăbii fărâme de pâine timpul
DMDan MitrutWuji
<img src=\"http://217.156.87.6/escape.jpg\" align=centre pasărea taie cerul apus din aripa nesupusă curge Soarele cu tot înaltul. desfrunzite crengi fac loc altor cuiburi: Venus,
DMDan Mitruttranzitul inimii
un calator rotund prin desertul soarelui toiagul ars pasii magului scriu nisipul si trec visatori mai departe
DMDan MitrutTerranoia
O noapte înaltă furtuna de praf mai poartă spre cratere spaimele mele: roșii, învolburate, nebune arteră de sticlă, cărarea tânguie desculță după apă, după stelele de acasă solzii căzuți, aripa
DMDan MitrutÎntomnaticul
...să mângâi o pasăre, ca și cum ai face schimb de pene ea, pentru vama din marginea dealului la apus, tu, pentru încă o pereche de aripi de lemn, strunjite după forma cerului pâine aburind
DMDan Mitrutomul care scrie cu fum
frunze de nuc- îmbătrânitele crengi vând aur uscat... câteva vrăbii- scuturându-se-n zare, cerul le-mprăștie așteptând o scrisoare tresar pe acoperiș, un zmeu de hârtie
DMDan MitrutPerseide
pentru un pui de stea tac până și apele limpezi ale ochilor pentru un pui de stea frunzele doinesc magnitudini condamnate la întuneric pentru un pui de stea închinăm somnul zilelor de
DMDan MitrutParabola Cocorului Alb
nu o sa ai buzunare pentru comorile acestei lumi. orice drum vei lua cu noile tale aripi, o sa duci in pumni oglinda ploii pe caldaramul fierbinte si praful de aur al teilor in floare?
DMDan Mitrutcălător în țara soarelui
peste deșertul Soarelui un călător rotund, toiagul și pașii scriu pe nisip: Venus
DMDan Mitrutcălător în țara soarelui
DMDan Mitrutapus în eclipsă
război diluvian... pe retina lui Galilei umblă un terminator piele și os. cautând resturi de pleoape, de lentile și gânduri rătăcite anume pe zilnicul drum dintre Pământ și Lună. povestea
DMDan Mitruto eclipsa ca nealta
<img src=\"http://pic6.picturetrail.com/VOL165/2179097/4247851/52891369.jpg\" align=centre
DMDan Mitrutposibil
aerul mă respiră am uitat să mă scriu cine ești tu? (nu e posibil să revii înaintea momentului unei respirații. nu o poți repeta când ea s-a terminat)
DMDan Mitrutdimineața cu flori de vișin
Orion șade agățat într-un nuc, zmeu de hârtie De-ar putea mai mult zăbovi s-aprind un sâmbure de jar din Sirius- miros de lemn aprins.
DMDan Mitrutexilul dragonului
marea poemelor tulburi. cuvantul meu trece necunoscut ca o barca.
DMDan Mitrutsinguri...
după ce l-au omorât pe Hristos nu au mai strălucit stelele la rădăcina crucii seninului Preacurată, se ruga un obraz sângeriu, Luna plină
DMDan Mitrutși mai puține cuvinte
La nunta Ta n-a mai căzut nici o stea, Călătorule cu fruntea înlăcrimată de spini! Mame de oameni Te-au rătăcit la nesfârșit în pruncii lor împăduriți de lumânări și rădăcini de
DMDan Mitrutdespre mine
Tot arunc ca pe zaruri Mărgelele bunichii, Doar, doar or să-nchipuie Coma Berenices...
DMDan Mitrut