CSCarmen Sorescu
Verificat@carmen-sorescu
Cluj Napoca
„Și germinam înlăuntrul lui încet-încet la fel ca o mare iubire.”
www.agonia.ro 2006
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Cristiana, mulțumesc pentru semn, mă bucur că nu sunt singura dintre nămeți.
Pe textul:
„Ce mai faci?" de Carmen Sorescu
Recomandat0 suflu
ContextCu scuzele de rigoare, mulțumesc pentru semn, și la final, exact așa, înotul prin oceanul social...
Pe textul:
„Sunt încă-n București " de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextExact asta voiam să spun, e valabil și pentru scăldătoarea din poem, în bara de sus a computerului să ai dictionarul de sinonime, te va ajuta mult. Și chiar citeam azi o chestiune drăguță, citat din memorie, scriitorul pune pe hârtie ce-i trece prin minte, iar autorul taie fără milă. Succes.
Pe textul:
„Conversație atipică" de Iulia Elize
0 suflu
ContextBogdan, mulțumesc pentru citire. Te mai aștept cu drag.
Pe textul:
„Sunt încă-n București " de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextAdevărul tău zace în mine ca o fereastră nouă, asta chiar e frumos. Probabil că înger alb, acest alb e surplus, de obicei asta e imaginea comună a îngerilor, dar mai ales îmi place că el cerșește de la oamenii slabi și nu puternici... Praful înflorește cancerigen, m-aș fi așteptat mucegaiul să facă asta, pe umerii trecătorilor, indubitabil interesant. Aș zice un poem minimalist cu un final la aprecierea fiecărui cititor. Stea.
Pe textul:
„Scene de cruzime" de Irina Lazar
0 suflu
ContextÎmi place prima strofă, ca să fiu în contextul poemului, aș zice că ai reușit să susții ideea până la final și nu doar ai împroșcat cuvintele când într-un colț, când în altul al tabloului - foaie albă, ai reușit să desenezi cu aceste cuvinte în mintea mea o imagine întreagă, nu doar pete de culori. Până la urmă asta căutăm, ceva integral nu doar frânturi... Stea.
Pe textul:
„impetuos" de Bogdan Nicolae Groza
0 suflu
ContextRemarc: tot ce nu ți-a luat noaptea îți voi lua eu.
Pe textul:
„în lipsa soarelui și a somnului" de dan petrut camui
0 suflu
ContextVersul doi: și nu mai puteau femeile intra, cu picioarele goale, aici nu înțeleg, probabil e o greșeală de redactare. Ce vreau să spun că ar trebui puțină atenție pentru munca ta, scăldătoare se repetă de 3 ori, la fel, pășind, întrebând...
Pe textul:
„Esență de ora de bătaie a orologiului..." de Iulia Elize
0 suflu
ContextCitat: mirosind a pâine și sare, poetic aș zice fără ezitare pâine caldă, numai dacă sare nu are miros. Dulapul inspirației ... nu știu ce să zic, poate te mai gândești. Și la tine mirosind, bătând... prea mult pe un perimetru atât de mic.
Pe textul:
„poezia se concepe noaptea pe un așternut de lună" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextCitat:cu o mânuță de petale, în mâini, nu-mi sună bine, de altfel primul paragraf conține mâini, mâinile de 4, 5 ori, și ar fi repetiția o figură de stil, dar nu aici.
Pe textul:
„Conversație atipică" de Iulia Elize
0 suflu
ContextDa, de lungă durată... Mulțumesc pentru semn.
Pe textul:
„Ce mai faci?" de Carmen Sorescu
Recomandat0 suflu
ContextÎmi place această lume pe dos care se naște încă din prima strofă parcă prea brusc dar în același timp de mare efect, probabil că aici era miza după primul vers foarte familiar: nu știu dacă ți-am spus, și mintea mea îl ia chiar ca fiind auzit la telefon, începe o poveste inedită cu oameni care merg în mâini cu frunțile julite. Imagina aceasta răsturnată dislocă și ea și invită la o citire curioasă a poemului.
Cineva mi-a vorbit despre cimitirele zburătoare din est/ cât să mă obișnuiesc cu aerul tare al înălțimilor. Stea.
Cineva mi-a vorbit despre cimitirele zburătoare din est/ cât să mă obișnuiesc cu aerul tare al înălțimilor. Stea.
Pe textul:
„Locuitorii" de petre ioan cretu
0 suflu
ContextOttilia, Poezia de dragoste e starea mea de spirit, să nu crezi că ai scăpat :) :) Mulțumesc pentru comentariu... O zi frumoasă!
Pe textul:
„Acum" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextÎmi place foarte mult că poemul este aerisit, se distinge bine poezia față de exprimările prozaice, aglomerate și evident în plus. Aici e o bilă albă. Vreau însă să scot în evidență, și mai ales pentru strofa asta pun insteluțarea, pentru că e de viziune: comparația suflet/furuncul, care, poate unora nu le va plăcea ideea în sine și vor spune, cum să compari ceva diafan cu o infecție, dar poate că asta e și reflecția. Însă nu doar asta ci și intuiția ta de-a privi atît de artistic ambele, hai să le zic, subiecte, de adâncime :) Stea.
Pe textul:
„cât mai ales" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextCitat: camera a devenit un vagon al unui tren personal, și asta îmi pare că e în mișcare, fie și înceată, și de unde această mișcare dacă nu de la inima care se învârte prin ea. Îmi place foarte mult analogia, și în general poezia este pe axul dintre cele două talere ale celor două lucruri, împrejurări sau situații de comparat/ cântărit. O revizuire a vârstelor ca niște gări unde mai popesești...Apoi plămânii umflați cu liniște, gura umplută cu un pumn de țărână, verbele a umfla și a umple vine să redea sațietatea bagajelor de cărat... sila, cum spui. Și multe alte jucării sau jocuri pe care le așteptăm ca pe trufandale pentru o nouă și mereu regretabilă primăvară. Stea.
Pe textul:
„jucării orfane" de enea gela
Recomandat0 suflu
ContextMulțumesc pentru surprizele luminoase...
Pe textul:
„Fata de poliester" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextCristina, Mulțumesc pentru analiză, ce bine, chiar mi-a plăcut să aflu cum vede altcineva percepția mea.
Pe textul:
„Fata de poliester" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextMă așteptam la final, deja aveam versurile în cap, când ai spus: monumental, cu durere și dispreț... încă o țigară arsă până la filtru, dar mirare, era încă o medalie, probabil o supărare a lui și de aici disprețul. Titlul îmi amintește de un curs, Teoria negocierii, și tu la fel, deși spui mimico-gestual, de fapt îți dai seama din cuvinte, de cum se exprimă, îl bănuiești și fără să-l vezi. Stea
Pe textul:
„în limbajul mimico-gestual" de silvia caloianu
0 suflu
ContextUite că ți-ai făcut timp să scrii toate astea, e un poem frumos, aș zice, deși fără să pară clișeu, exact ca o floare, emană tandrețe, un miros plăcut, poemul e foarte delicat...mi-a plăcut orașul mare și bătrân ca un codru, vine cumva ca o dublă metaforă pentu că faci cu el o așa zisă trecere. Și laitmotivul vine foarte bine, deși pare un mic avertisment, vine să calmeze. Stea.
Pe textul:
„întotdeauna, macii" de Cristina M Moldoveanu
0 suflu
ContextParadoxal e că textul vorbește despre moarte la propriu cu toată urâțenia ei și de fapt nu face decât să trezească. Cu precădere îmi place aici: cum ai face respiraţie gură la gură unui cadavru putrezit/ în speranţa că a mai rămas în el o mică urmă/ de viaţă pentru tine; adică empatizez total cu versurile, știu exact pe propria piele cum e. Stea.
Pe textul:
„morga" de Leonard Ancuta
0 suflu
Context