CSCarmen Sorescu
Verificat@carmen-sorescu
Cluj Napoca
„Și germinam înlăuntrul lui încet-încet la fel ca o mare iubire.”
www.agonia.ro 2006
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
pași boreali, zbor evanescent, fire de lumină, șuvițe, superfluu... comunicare fină, abia vizibilă, abia audibilă, prin gânduri.
Pe textul:
„descântec" de adriana baxan
0 suflu1
ContextForma corectă:„Toți oamenii mai tineri decât mine îmi par…”
Pe textul:
„Spermatozoizi gonflabili" de serban georgescu
0 suflu
ContextMi-a plăcut luna nemușcată de nopți; mă privești/ te uiți… o altă construcție merită.
Pe textul:
„în coada ochiului" de Lidia Muraru
0 suflu1
ContextȘase verbe la modul gerunziu diminuează fluiditatea și grația; mi-a plăcut mersul evanghelic.
Pe textul:
„pean de ziua frantei " de Cătălin Al DOAMNEI
0 suflu
ContextLiniște/liniștii/ liniște/ liniștii, deja de 4 ori, poate ar fi fost bine să cauți niște sinonime. Soarele pictează tot felul de scrieri, ai uitat de cuneiforme :), îmi place strofa cu fetița care reface traseul luminii cu creta și cum o aduce la ureche și o ascultă!
Pe textul:
„Amiază de vară" de Talabă Nela
0 suflu
ContextÎmi place în mod deosebit: copiii râd şi rostogolesc viaţa spre vârf; dacă aș încerca să mă gândesc că rostogolirea e de sus în jos sau pe o suprafață plană și că vârful e ceva sus mi-aș strica viziunea, de aceea las poezia să lucească în bătaia versului. Oricum realitatea bate crunt la ușă: doi bătrâni își beau pensia, babele clevetitoare, dar asta e, să nu ne ferim; așadar, destul de multe când privești pe fereastra, noroc cu păianjenul!
Pe textul:
„un pãianjen ţese raze sub felinarul meu" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu1
ContextÎncearcă să te plasezi (neutru) deasupra poemului: era trâziu, era vară... (îmi place cum începe), apoi raze, noapte, nori, vise; într-un poem relativ mic sunt multe imensități plus două verbe la gerunziu (într-o arie restrânsă), merită să stilizezi. Îmi place șiragul de alei!
Pe textul:
„anotimp" de adriana baxan
0 suflu1
ContextChiar mă gândeam că pe oameni cel mai mult îi leagă ancorarea în universalitate și ceea ce au sau au avut în comun: cred că mulți dintre noi am trăit acest sentiment straniu - oare ce carte citește- uitându-ne la cărțile de pe noptieră ale taților. Tehnic, ceea ce ai scris nu este eseu, în sensul că este insuficient și nici nu ai adus concluzii pe măsură, dar se prea poate să nu ai încadrare corespunzătoare. Îmi place să cred că ai avut un vis și nu întâmplător ai ajuns acolo, mă gândesc că nota de final e autobiografie. Îmi plce că îți place să scrii despre cărți și că viața ta este așa ancorată în ele; numai că, așa cum am spus în celălalt text (unde, apropo, parantezele dau savoarea) ar fi bine să întorci armele chiar împotriva ta . Stea.
Pe textul:
„Despre dăruirea de sine și fericire în Cartea de la San Michele a lui Axel Munthe" de Elisabeta Graur
0 suflu1
ContextDa, mi-a plăcut titlul. Numai că primul paragraf, mie una, mi-a amintit de Fructele Pământului. Noile fructe. Prin urmare, ce-ar fi să îți scrii propriile eseuri și să "copllărești" în propriile tale amintiri, fără să te mai gândești, atât cât poți, la alte cărți!?
Pe textul:
„Eu, Kafka și Marin Sorescu " de Elisabeta Graur
0 suflu1
ContextUn poem scris la indicativ prezent despre o plimbare la malul mării, mă aștept la ceva neașteptat. Mi-a plăcut ultima strofă, este cireașa poemului. Apoi pescărușul contabil care mi-a amintit de Aurelian Titu Dumirescu care spunea că și-l imagina pe Nihita Stănescu mergând pe malul mării înfășurat în alb ca vechii greci și el era într-un fâș de contabil-șef (citat din memorie). Iarăși strofa a doua aduce realitatea la nivel de poem. Ce nu îmi place: marea-acest teritoriu maiestuos, dinamic, plin de mister; adică se știa deja. Sper într-o altă viziune. Stea.
Pe textul:
„încă se poate" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu
ContextUn spațiu pur și imaterial, o zonă necartografiată: dragostea! Mi-a plăcut depărtarea, unde nici profeții nu ajung pe jos; oare cu ce altceva?! Plus că se poate naște în locuri minuscule, mai ales sub un ou de pescăruș sau într-un cuib de pescăruș... Personificarea: cerul care vede, hiperbola: nici picior de om nu ar călca pe cerul separat, izolat, inaccesibil; oriunde ar fi nu se ajunge ușor. Ideea e bună, însă ar mai fi fost de explorat. Scrie astfel încât nimeni să nu mai poată completa ideea ta. Stea.
Pe textul:
„unde oamenii încă nu au ajuns" de Zburlea Ariana
+1 suflu1
ContextCâteodată mă întreb cu privire la ce spui: "propria creație", cât ne aparține?! Mulțumesc.
Pe textul:
„În afara poemului" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextMă bucur când cineva începe să citească nu doar un poem, ci și autorul. Mulțumesc!
Pe textul:
„(.........iubiți pentru o vară)" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextDesigur, mi-ar fi plăcut mai mult Tăblița 669 sau un alt număr și apoi să începi o serie de poeme cu aceeași temă, cumva Ghilgameș. Spun asta pentru că potențialul amintirilor există, cât și al scrierii; ai răbdare și diseci, textul e gândit, controlat, ți-a plăcut să-l scrii și nu a fost obositor. Remarc becul imaginar, sau nu, la care vin fluturi nechemați. Poemul s-ar fi putut Casa de pe deal, dar mă gândesc că această casă ai purtat-o mereu în tine și chiar dacă nu ai revăzut-o de curând, imaginea ei, ca a unui om pe ducă, rămâne impregnată în memorie. Stea.
Pe textul:
„Tabla 669 " de Jolanda Lászlò
Recomandat0 suflu1
ContextMă bucur că te-ai întors din drum... Mulțumesc!
Pe textul:
„Închide ochii" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextîmi plac foarte mult poeziile în care se povestește, aici este un șir epic bine conturat, presărat cu descrieri, fără a pierde replicile care dau savoarea. stea.
Pe textul:
„Pastel" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu1
ContextÎmi place că poemul pare mult cules din realitate, mă gândesc la dublura manechinului, situație care nu poate fi luată decât dacă o trăiești, mirroring-ul tău de data asta. Viermele unei amintiri, care în ciuda imaginii, pare cireașa de pe poem; apoi, discuția ruptă ca un pe cearșaf, greața vine din repetițiile - unde te vezi peste 10 ani, mâncarea stricată vs. privitul ei. Stea.
Pe textul:
„2026, ei și?!" de enea gela
0 suflu
ContextPicatură, cheag, bucata de carne, oase, creatie... aici un proces invers.Îmi place cu precădere partea cu enumerarea simțurilor chemate la, un fel de, judecata de apoi. Desigur, versul #azi voi fi singur la masă, suportă multe, numai că tu ai ales să chemi simțurile împrăștiate prin alți oameni, rămășițele și apoi reîntregirea în forma care mai poate fi făcută. Stea.
Pe textul:
„Ziua în care mă chem " de Djamal Mahmoud
0 suflu
Context