Fiecare femeie

...de perfecțiune pentru mine ca cititor. Suculență, trăire, imagini cinematografice. Un pas înainte pentru mine în înțelegerea femeii :) O singură construcție mă deranjează, nu are pentru mine suficientă logică poetică ,,Așa cum păsările mult timp își hrănesc puii și într-o zi renunță/Fiecare femeie doar o singură dată trece razant pe lângă inima iubitului". Nu mi se pare că se susțin suficient unul pe celălalt cele două versuri. Dar poate că nu rezonez eu destul, am limitele mele. Mulțumesc pentru trăirea ce mi-ai oferit-o prin citire!

..la fel de sincere precum poemul acesta. stiu ca sinceri putem fi doar in poezie, deplin, dar uneori apar si constructii estetice, filigranuri menite sa atenueze ascutisul unui sentiment. aici e brut si foarte estetic redat si apreciez cu stea. in afara comentariului justificativ pentru stea, trebuie sa (ma)recunosc (in) ideea expusa ca universala.

Pentru ca nu e putin lucru sa fii apolinic in loc sa cazi in tentatia dionisiacului desi... :)
Multe formulari frumoase pe care prefer sa nu le evidentiez aici pentru a nu diseca acest animal deosebit pe care l-ai creat.

Parca pe la mijloc cu acele cufere te-ai pierdut prea mult intre simboluri dar important e ca ti-ai revenit. Felicitari.

Si eu sunt de acord. Si ca cititor, si ca poet, si ca om din afara. Si da, fiecare femeie are un ceva lipsa dupa primul, la fel cum fiecare barbat are un ceva lipsa dupa prima. E un cerc etern prin care ne asemanam cu totii. Din punct de vedere artistic, constructiile "dacă a rămas de partea cealaltă nu mai există cale de întoarcere" si "Are o mie de ochi cu care vede în măruntaie" sunt constructii care pe mine, ma fac invidios. As fi vrut sa fie ale mele :)