ei, poftim!

în poezia asta nu cîntă doar cucu\'. Chiar are miros de primăvară. Îmi aduce aminte de una dintre \"metamorfozele\" mele, cred că nr. 5.
Mi-a plăcut, jucăușă și fragedă ca urzica de martie.

Dolce, Dolce, Dolce Gabana prepreindoeuropeană și prea, prea, prea frumos și atât, atât, atât de simplu rostită iubirea. Mi-ai plăcut în poezia asta cum nici nu-ți închipui. Caut mai departe ca să vezi ce coincidență!
\"și ce dacă
două mâini
și doar
o limba
prepreindoeuropeană
în poezia asta
cântă cucu-i primăvară\"

E o primă vară... indiană. \"Où tu voudras, quand tu voudras/ On ne s\'aimerait jamais...\"...

Drag,
Ela

Versuri tip plachetă, o aparență de împăcare a lucrurilor.? Acest poem se se hrănește din seve mai adânci și pregătește surpriza. M-au surprins aceste versuri si mai ales cele de început :cică ea / cică el , ceva ce poate sau nu poate fi cu putință, se pare că nu prea este convinsă autoarea, sau ne lasă pe noi să decidem, adică fie vorba… cele spuse par o îndoială și totuși ochii ei : ea / numai ochi / și ce ochi / și Dolce Gabbana /și ce Dolce- aici totul ia întorsătură la ce și cum să mă gândesc la Dolce & Gabbana sau doar la ochii ei?, iau de aici doar savoarea a ceea ce ar părea că urmează, savoarea sărutului. Iar el, el e : el / doar el, simplu ca și cum nu ar conta cum e el, de fapt mi se pare doar o iluzie și modern azi i-aș zice, el e doar virtual se poate și fără. Importan în tot acest peisaj e doar decorul: un parc o banca un cer de vată, pai nu : și ce dacă? Si iar : două mâini, aici introduci din nou acel: doar, pentru a doua oara, ce exprimă ideea unei delimitări sau restricții, unul dintre cei doi mi se pare doar închipuire, sau poate o parte pasiva si una activa,( ma duce mintea la tot felul de…dar ma opresc fiindca mai las si pe altii) si această limbă care…Și Daaaaaaaaaaaaaaa, a venit primăvara! În curnd cântă și cucul, al meu încă nu a crescut, învață abia să zboare!!!

* A doua steluta parcă, aștept să se adune un numar ...după care, ei, poftim!

Liviu, eu am dat fuga fuguta sa vad \"metamorfozele\" si da, e 5, da\' eu trebuie sa mai cresc pana voi scrie asa frumos si complet si tare ma bucur ca ti-a placut urzicuta mea de primavara si tare ma bucur cand vad semn de citire de la tine, multumesc, Liviu.

Ela, da, scumpo, dragostea nu are intotdeauna nevoie de cuvinte, e suficient lumbajul trupului, preprepre...:) iti spun eu tie :)) drag

Marie, dulce Marie, e clar ca a venit primavara, si iese si soarele, daca nu azi, in curand, ca e musai sa se schimbe vremea din una rea in una buna, ma bucur mult cand te gasesc cu cuvinte in pagina mea, multumesc, draga mea,

cu drag de voi,
Carmen

cica ea, cica el, numai ochi si ce, si ce, si doar el si ce daca, si doar in poezia asta canta cucul a primavara!
cine mai zice, ce?! si ce daca?..:)

Carmen, eu am un fel de pasiune pentru lucrurile simple și adânci. E minunată poezia pe care ne-o dezvăluie rândurile tale. Dar mai bine tac și recitesc...

io nu tac fincă nuș\' de ce dar mă simt tare cuc
și tare bine-i la tine-n primăvară

Ce proaspătă și ce veselă e ziua ta de luni, na, că m-am molipsit și eu, de-acum adio asteniei de primăvară, la cât mai multe astfel de poeme și stări de fraged.

Ama

:)

dana, chiar asa, si ce daca?! :))multam, scumpo, de citire si cuvinte :)

Lucian, si mie imi plac lucrurile simple si clare, dar poezioara mea e atat de simpla, incat nici nu ai ce spune, si asa ai spus mult si-ti multumesc :)

Alin, pai cum, singur cuc, fa si tu rost de-o cuca, uite ce soare fain afara :)

Ama, doamne fereste, sa mai gresesc asa :))) ajung sa cred ca scriu binisor, apoi bine, apoi grozav si cine stie ce mai fac daca mi se urca nivelul dopaminei mai mult decat trebuie :))

tuturor multumiri,
cu drag,

da, asa e.
si ce daca?
poate
si ce poate
nu va mai fi
un si ce daca
si ce daca!

jumatate de dimineata.(mereu cu ochii pe poeziile tale, mereu fara timp sa lase semne)

Alexut, mi-a fost dor de tine, multumesc, dragule, ma bucur mult ca te vad iar la mine in pagina,
cu mult drag,

El dolce, ea gabbana, amandoi impletindu-si mainile intr-o limba preindoeuropeana. Doi oameni despre care canta cucul si scrie Carmen, nu chiar atat de rau pre cum isi inchipuie ea. ( Cat despre pasere, n-o sa cante prea mult daca da cu nasul de ea pisicul din poza :)) Al meu tocmai ce a prins o cotofana, ce-i drept nu asa cantatoare de dragoste)

cica ea facea numai ochi dulci
si ce ochi...
unui cica el cu ochelari, marca Dolce Cabana,
si ce Dolce...
stateau amandoi pe o banca
cica ea, sorbindu-l din ochi
si cica el sorbindu-i manusitele
numai limba, juca nerabdatoare in gura cica lui,
sa o guste pe cica sanii ei,
prepreindoeuropeni.

pe o salcie,
canta un cuc nauc
de atata primavara,
spunandu-si ofuscat
\"si ce daca nu cant ca privighetoarea\"
important e ca va cant voua,
cica indragostitilor,
si voi nu-mi aruncati nici o ocheada.
Rusine sa va fie.
Cica.
:))

Ce-mi faci tu de dimineata, ca uite, m-apuca plansul de mila celei pasari din familia corvidelor, dar daca motanul tau e asa viteaz de prinde pasari de marimea porumbeilor, cum facem noi sa punem de-o incuscrire?! :)) si nici nu trebuie sa angajam lautari pentru nunta, fac eu rost de pasari cantatoare, si de n-or fi bune cantatoare, macar caraitoare sau croncanitoare, ca de cand bate ast vant de primavara tare m-o palit si pe mine croncaneala :))

Pai, da, ca eu cant aici ca Moise in pustiu si \" atunci am strigat: Ocupati garile!!!, dar cine sa ma auda?!\" ca asta am auzit-o eu intr-un film, nu mai stiu cum se chema si despre ce era da\' tare mi-o placut de-am tinut-o minte :))

Primavara, banca, cer de vata, parfum, limba ca un fir de iarba „prepreindoeuropeana” - izbucnire de raze, luminatii de verde impotriva cernelii („si ce daca/zici/ca nu scriu bine”). Ba scrii bine, ca uite, de la poezia ta mi-a pocnit si mie un mugur de versuri in cap:

Si ochiu-i ce daca
e parca
mai sus cu o banca
nici pleaca
nu vrea
sa zica
nici ea
de frica
n-ar sta

cu iarba la fluier
piciorului suier
de cucu cu struna
cuibarului una

sau de-unu Gabbana
de Dolce spranceana
cu europeana
mireasma de vata
pre-limba-ambalata
cu mana deodata

cu una cu unu
ca altu` nebunu`
mai jos cu o banca
nu stie nu-ncearca
nu zboara
nici scrie
sub strat „poezie”
doar iara
cu-avara
dorinta se-ncarca
in drumul ce parca
se-afunda in glie
cand pleaca
spre seara

si bancile-o mie
pluti-vor sa-i doara
crucindu-se-n vrie

de cuci primavara

Daniel, frumos te-ai mai jucat tu aici, cu parca si daca, pacat ca pe banca si nu intr-o barca, dar nu-i tarziu, nu-i asa, a venit primavara si putem sa plimbam eroii nostri si-n caleasca fermecata trasa de cai inaripati cu stea in frunte, ca-n fond ce si-adica...:)
Multumesc, Daniel, sa mai faci :)

drag,
Carmen