Copilul \"Per aspera\"

\"s-apropie de Copilului fără mamă\"? cum vine asta?
și per aspera??? aoleu
pe căi aspre, până la stele ? care stele ??
atelier

probabil e o greseala. e un tecst de clasa a 9-a, care dupa ceva munca ar putea ajunge sa semene cu ceva. de acord cu verdicul lui Alice.

Textul aparține prozei, așezarea în pagină nu îi modifică automat și apartenența la specie. Nu lipsesc unele calități, dar intenția creatoare este sabotată de limbajul prea simplist, sec, repetiții, neglijențe stilistice, cum ar fi cacofonia (\"Se joacă Copilul...\"), greșeli gramaticale (vezi eroarea semnalată și de Alice). Titlul, care, de fapt, reia ultimul rând, e un nonsens.

stii Alice dak textul tau nu avea nici o valoare te ignorau atunci ramine o intrebare De ce ? bafta in continuare

Deci atelierul recomandatelor? Și îmi părea o idee bună.

dragomir
valoarea-nonvaloarea unui text nu cred că stă în comentarii sau în numărul lor stă în el în sinea lucrului bine sau prost făcut
cine e să mă ignore mă ignoră oricum și e normal așa dar nu despre asta vorbim noi aici cel puțin nu eu
tu o faci
cu baftă sau fără baftă mă gândesc eu dacă tu aici ești solidar cu \"-ntracolo\" & caetera sau ai reacționat numa că văzuși catalogarea mea de atelier

corecturi - vezi mai sus; toți avem corecturi; dar facem diferența?
de exemplu aici - despre ce vorbește această poezie?
nimeni nu se îngramădește să spună!
toată lumea aruncă.
prea simplu ziceți?
foarte bine, ia să vedem:
- copilul - inocență, lăstar, etc; copilul cu obrajii roșii este copilul plin de lumină, de bucuria vieții;
- o minge scumpă de piele - ce-i această minge care strică mai apoi castelul de nisip al celui fără de tată?; să fie ființa...; hm, cam exagerat un pic, dar mențin ideea;
- o ia și se-apropie de cel fără mamă; orfan de mamă este spiritul neîntrupat, parcă așa liniile simbolice trase, nu?; și-atunci copilul cu obraji roșii este viața dintr-o anume perspectivă (cel plin de suflare, psyche), care absoarbe spiritul către jocul ei;
- bine, hai să zicem că și aceasta idee este prea simplă; sau prea căutată; pornim mai departe;
- copilul fără tată - evident simbolul, nu știu de ce trebuie să-l mai subliniez; așa încât n-o voi face; totuși contrastul de atitudine in fața ghidușiilor copilului cu obrajii roșii și faptul că cel fără mamă îi calcă peste casa construită \"din pietre, țărâna și bețișoare\", umplându-l de sânge, spintecându-l, ne duce cu gândul la un sacrificiu; pasărea (copilul cu obrajii roșii) nu știe cum să reacționeze in fața acestui sacrificiu necăutat - și-atunci își scutură mingea de pământ și pornește mai departe; spiritul face ludic ceea ce trebuie - gonește pe curioși de la această taină a sacrificiului;
- alături de această scenă, pe o bancă, proiecția interioară a celui cu obrajii roșii, cel ascuns, timid și retras, \"cu gâtul prea subțire\" și \"cămașa prea mare\", \"cămașă de vecin de la cealaltă scară,\", mirosind \"a pernă rece, / a vis nevisat, / a pâine “cu ce-a dat Dumnezeu” de dimineață\", copilul, reîntors în simbol, pășește pe căile aspre (alături, destul de departe, altă scară, adus de-o bătrână); acesta este pasărea desprinsă de obrajii roșii, care pornește pe căile ascunse-ale morții;
- tot prea simplu pentru voi? îmi pare rău...

cu respect,
pt.

chiar, de ce?
alice, așa de bine o zici în comentariul tău, dar atât de puține înțelegi...
\"valoarea-nonvaloarea unui text nu cred că stă în comentarii sau în numărul lor stă în el în sinea lucrului bine sau prost făcut\"

aici este răspunsul tău.
cât despre text, vă rog, nu comentați măcar, de nu vedeți nimica!
că vă faceți de rușine și este păcat!

Textul e de atelier datorită greșelilor. Dacă acestea vor fi corectate, atunci vom putea discuta pe text. Intenția recomandării a fost alta.
LIM.

de ce nu înainte, LIM, de ce nu?
ce-i trebuie unui text pentru a fi bun?
ce-i trebuie unui om?

alt dece!

pt.

Pentru a fi respectat regulamentul. Am luat atitudine cînd a fost cineva plasat incorect în defavoarea lui. Sau, cel puțin așa mi s-a părut mie. Tot asfel o să fac și în sens invers. Un text poate fi recomandat din diverse motive. Dar trebuie respectate regulile de redactare.

\"2.3. Textele care nu respectă regula de mai sus și textele care nu sunt introduse folosind ortografia și punctuația corectă vor fi refuzate spre revizuire din partea autorului.\"

aici, nu?
dar totuși au mai fost texte recomandate cu greșeli asemeni celor de mai sus și nimeni nu a aruncat cu pietre. aici se aruncă!

același,
pt.

Copilul \"Per aspera\" este \"Copilul pe care l-a adus o batrana\" ... Orfan deci, de amandoi parinti... Este o scena imaginata despre niste copii pe care am avut trista ocazie sa-i urmaresc... Textul pare intr-adevar o proza si poate \"nereusita\" pentru ca nu am avut puterea sa intind acest sentiment pe cateva coli de hartie. Am vrut sa-l descarc repede.

Cu respect,
Alisa

Trebuie totuși corectate greșelile semnalate. Dacă nu, roagă un editor să o facă.
LIM.

cât ai stat să explici scena imaginată corectai \"-ntracolo\" și \" se apropie de Copilului fără mamă\"
și află de la mine că pentru a sensibiliza și lectorii cu un subiect care te-a sensibilizat pe tine îți mai trebuie ceva în afară de a enumera \"O lasă.
O ia ...apoi se face c-o scapă.\" și tot așa în modul ăsta
gândește-te ce

sigur că da, toată lumea aruncă cu pietre în acest text și nici măcar cel care l-a trecut la *recomandate* nu sare cu o proptă motivându-și, chiar și lapidar, gestul.
din start textul este încadrat greșit. din start nu-i un text pentru a fi recomandat și totuși cineva trebuie să vină cu argumente solide făcându-ne pe noi cei care postăm aici de ani de zile să pricepem de ce nu se întâmplă minunea aceasta și în paginile noastre. posibil mi se va răspunde că nu scriem bine și inteligent că nu ținem pas cu noul curent literar...etc...etc...
nu fac referire la autor dar mă pune pe gânduri cele câteva texte postate, și toate de atelier,iar acesta cu stea roșie.
atât forma, discursul, modul de a încerca redarea stărilor spre a împlini un mesaj sunt lucruri care pune sub semnul întrebării modalitățile de lucru, postare, promovare , precum și seriozitatea acestui site.

desigur, dacă acest text ar fi trecut la proză, corectat și periat, mult de tot, vom putea discuta despre valoarea lui în sine.

*Punct ochit, punct lovit.
De-a dreptu’ lovit,
Cu dreptu’-n obraz,
Sânge din nas,
Cuvinte scâncite.
O doamnă-i desparte
și nimeni n-aude
cuvântul gâtuit “dreptate”.*

dacă frântura de test reprodusă mai sus se poate numi poezie și este una dintre cele mai reprezentative de pe acest site, notată fiind cu stea roșie, atunci
eu de mîine voi dispărea de pe acest site și voi candida la casa albă...

și încă o întrebare
unde sunt editorii care altădată zburau asupra textelor,ale unora bineînțeles, ca vulturii la pradă?

să-mi fie iertată intervenția dar consider un atentat la adresa autorului, dar și asupra noastră a cititorilor, evident.

cu amărăciune,
teodor dume,

a se citi
lucruri care pun sub semnul întrebării

constructia nu. Premisa scopul scuza mijloacele nu cred sa fie valabila. Potential are.

E un text scris prost, cu o idee bună, de scenariu de scurt metraj. Păcat că nu ai reușit să redai ce ai avut în cap. Mie mi-au dat lacrimile spre final.

\"ntracolo\" ce înseamnă?

* sunt curios și eu de-o părere a editorilor, recunosc!; mi s-a părut ciudat că nimeni nu discuta pe text, ci doar emitea calificative - prost, mediocru etc. - fără să extragă ideea, esența poeziei; ca și cum nimeni n-ar fi văzut-o;
* nu steluțele pe acest site sunt un criteriu al valorii; sunt doar o sită; iar dacă după măsura ei credeți că vine valoarea... (TD - sunteți un om prea bun sa va amărâți din atâta lucru);
* am mai subliniat mai demult - simplu nu înseamnă prost.

cu respect,
pt.

Alisa,
scenariul e bun, însă trebuie să dai mai multă atenție redactării, formei. Am încercat să fac abstracție de imperfecțiuni și am văzut un film minimalist, cu emoțiile ascunse, bine ascunse în spatele camerei de filmat. Mai încearcă să filmezi, la propriu, și să scrii după detaliile pe care aparatul le reține mai mult și în proporție mai mare decît noi.
Ți-am corectat un pic textul, sper să nu te superi. (Am scos și ultimul vers că nu aparține obiectivului...)

nu ma apuc sa disec poezia, am vazut ca a facut-o altcineva inaintea mea(SI DESTUL DE BINE). mi-a sarit in ochi asta:\"îi calcă Copilului fără tată
casa-n picioare.\" cacofonia nu stiu daca se considera licenta poetica :)
in rest textul mi se pare slabut.

sigur că da, acum după intervenția pe test a doamnei ioana geacăr, aplicând corecturile necesare și aerisind puțin, întregul de aici promite și chiar ți se strânge pielea când citești, dar există acel dar ascuns în spatele nedumeririlor.
de ce un text scris fără responsabilitate, să nu spun prost, este trecut la recomandate și este necesară intervenția editorilor pentru a-l păstra (la recomandate) și a nu-l trimite la atelier pentru retușuri?
eu știu că astfel de încurajări nu aduc nimic bun. și sunt sigur că aici nu poate fi vorba despre încurajări.
ideea este bună și chiar dacă unele detalii, punctate atent, hrănesc sufletul cititorului, textul nu este pentru rubrica recomandate.

Alisa sper să înțeleagă din commurile de față că nu vrem altceva decât să o ajutăm în așa fel încât ea singură să-și revizuiască textele înainte de postare și să aducă corecturile și îmbunătățirile necesare.
Evident că vina nu-i aparține, și aici mă refer la *ajutorul* dat de cel care i-a recomandat textul fără să iasă în față argumentând chiar după primele comentarii care susțin încadrarea greșită.
și totuși mă întreb de ce nu s-a intervenit la corectură și eliminarea imperfecțiunilor înainte de plasarea textului la recomandate?
sigur nu s/ar fi ajuns la discuții care slăbesc legăturile acestui site

totul este perfectibil, alisa

îmi cer scuze față de tine și față de toți cei responsabili în desfășurarea comentariilor din subsolul acestei pagini.

cu sinceritate,
teodor dume,

Recomandarea demonstreaza, slava Domnului, ca (inca) se are in vedere diversitatea in ce priveste distributia/ distribuirea
agonistilor la rubrica atat de...disputata :) a recomandatelor. \"Sangele proaspat\" arata celor care reclamau ca prea se obisnuisera cu un numar fix de \"abonati\" ca inca se poate deci chiar nu vad de ce noii \"alesi\" ar trebui tratati cu dispret, de parca au nimerit in lojele Operei din Viena, pe locurile de necedat al aristocratiei locale =D


PS. Regret doar ca a fost trecut cu vederea flerul atat de \"pe faza\" al d-lui Mihai Constantin care, ieri alaltaieri, remarcase un alt text meritoriu, in opinia dumisale. Care text era, din pacate PRIMUL introdus de autoare aici deci n-a putut fi omologat cum se cuvine.

ce te tot ps-ești pe aici, mai bine fii direct și luminează-ne. era un text bun sau ce?

că umorul ăsta al tău ți-l înțelegi doar tu și cei apropiați ție, dacă or fi vreunii, familia etc.

deci zi clar la ce text te referi...

(daca mai era cauzul) ca tot suntem off topic

Asadar daca nu mai tii minte, te rog sa revezi pe pagina ta de comentarii concluzia-rezumat intitulata \"de recomandat\" -your own words.

Textul se numeste \"Andrule\" si apartine unei debutante carei i s-a refuzat sansa de-a figura la reco in ciuda sesizarii tale.

PS. desi, altadata ai nimerit-o (cu \"nominalizarile\" le reco) tocmai de asta regret ce-am spus ca regret , deh, tabu-urile astea...

apreciez ochiul format observațiile aduse și ajutorul acordat autoarei ioana dar nu sunt de acord cu intervenția ta privind eliminarea unui vers fără acordul alisei
se vede clar că ține la el
la ideea de Copil \"Per aspera\"
că pentru ea înseamnă ceva indiferent de opiniile noastre

dacă era altcumva modifica singură

recitind acest poem constat ca amalgamul de imagini cuprinse in ideea acestui poem nu sunt tocmai de neglijat dar asperitatile compozite ale textului trag in jos poemul, sunt cel putin trei cacofonii, iar unele cuvinte nu sunt asociate la modul cel mai fericit

* sunt multe de corectat în acest poem; multe prea lungi, cuvinte în plus, scene, greșeli...; dar ce ar fi fără aerul acesta ludic, ce-i vine atât de natural?; oare, când te-apuci să corectezi, nu strici?
* susțin - corecturile trebuie făcute, vrei, nu vrei!; sunt greșeli ce nu pot să rămână; și ar fi bine să fie corectate de tine, nu de către editori!

cu respect,
pt.

Textul nu prea stă pe picioarele proprii. Are nevoie de proptele. Problema e că dacă îl citești de 20 de ori, începi să-ți dai seama că parcă-parcă ar aduce a un fel de poezie. Dar cred că mai mult deoarece e scris pe verticală.

În primul rând, nu mi se pare că reușește să clădească imagini, cu atât mai puțin poetice. Copiii nu se joacă cu mingi de piele, o dată că-s prea grele, nu se apucă ei să le ”sucească”. Poți să ”sucești” o minge?

Copilul ”se face c-o scapă”? Această prefăcătorie a copilului risipește toată candoarea și inocența copilăriei. Nu cred că se susține la nivel perceptiv.

”îi calcă Copilului fără tată/ casa-n picioare”. Aici se poate construi ceva. Dar imediat urmează o confuzie bâlbâită de gesturi care distrage atenția.

”Miroase a pernă rece,/ a vis nevisat,/ a pâine”. Aici avem în sfârșit ceva mai solid. Cred că acest filon ar trebui urmărit pentru a se obține efectele scontate. Dar reușitele sunt mult prea izolate pentru a alcătui un întreg.

Cred iarăși că avem prea multe personaje pentru o poezie: copilul cu obrajii roșii, copilul fără mamă, copilul fără tată, doamna care-i desparte, copilul ”pe care l-a adus o bătrână” (nici măcar bunică, ar mai fi accentuat contrastul) și bătrâna. Mi se pare o prea mare aglomerație.

N-am zărit niciun artificiu poetic. Nu prea ai ce să analizezi din punct de vedere literar. Dar este un text ce poate fi comentat, dacă vrei să faci diferența între ”text scris” și ”text literar”. Totuși, eu personal rămân la ideea că un text literar presupune măcar câteva artificii stilistice. Lipsa oricărui stil, poate fi un stil? Text la limita îndepărtată a prozaicului de liric, dar această graniță a fost și ea spulberată de ”poezia modernă”. Un criticastru modern (fără nicio referire personală) ar putea spune simplu ”îmi place” și n-ai ce face decât să-l crezi.

Finalul transmite și el o fină empatie pentru... ei bine, nici nu știu precis pentru cine. N-am înțeles deloc din text, ceea ce spune autoarea: că cel din urmă ar fi orfan.

Eu unul, dacă n-ar fi fost recomandat, nu i-aș fi acordat nicio atenție. Poate asta a fost intenția. Dar eu greșesc.

...S-a vrut a ni se induce un sentiment de ostilitate fatza de cei doi copii, respectiv \"copilul fara mama\" si \"copilul fara tata\"?!...
Tut mir leid!...
JO

nu am citit textele trimise la atelier , dar poemul asta, se misca \"mai cu talent\" decat multe altele recomandate, ieri , azi si in viitor.
in primul rand ca nu are versurile acelea enervante 60iste, pe care le vantura mai toata lumea, in rest...caldura , inocenta, tandrete.eu as renunta doar la visul nevisat, vine din saicezismul ala stresant.
frumoase versurile: miroase a perna rece, a paine cu ce-a dat Dumnezeu. textul are ceva din caldura poeziei basarabene. nu trebuie sa ne surprinda ca unii nu stiu sa simta poezia, nu e vorba de prostie in cazul , pur si simplu sunt orbi , nu au organul acela al cititorului de poezie adevarata, pe care putini il au.

As putea sa vorbesc despre viziunea mea asupra textului, insa se pare ca a devenit mai important sa vorbesc despre motivul pentru care textul e la recomandate.
Nu e complicat, si de aceea, in premiera, am sa ofer aici ceea ce in limbaj curent numim \"explicatie\" si cu care oamenii nu sunt foarte obisnuiti in mediul virtual.
Asadar: am gasit textul in lista de verificare, l-am citit cu placere, am gasit \"ceva\" in el care il scotea din matca raurilor de texte \"obisnuite\" si am fost tentat sa il recomand. O greseala din text si cateva ezitari stilistice m-au determinat sa ma uit si la texte anterioare ale autorului. La prima privire pe pagina lui am identificat un autor \"de pluton\", daca ar fi fost sa ma iau doar dupa numarul de texte pe care le avea deja la atelier. Totusi originea autorului mi-a explicat intr-o oarecare masura acele ezitari pe care le-am mentionat si pe care le-am gasit si in alte texte. In acelasi timp am realizat ca odata adus in atentia publicului, textul va naste foarte multe controverse, chiar cu riscul (nematerializat) de a produce doar aversiune.
A iesit mai bine decat ma asteptam: textul si autorul au primit o atentie temporara pe care sper sa o gestioneze cat mai bine in vederea unei evolutii viitoare pozitive, multi comentatori au reusit sa se limiteze la a analiza textul si nu a persoanei, multi editori si-au pus problema diversitatii si pe ansamblu cu totii am deschis, consider eu, o mica poarta pentru promovarea si acceptarea acelei diversitati pe care, eu cel putin, mi-o doresc cat mai pregnanta pe acest site.
Nu, nu a fost doar un experiment, v-am recomandat serios acest text spre lectura, si indiferent care a fost impresia pe care v-a creat-o, am vazut ca, in multe cazuri, a fost puternica. In cel mai rau caz, indiferent de parerea fiecaruia fata de text, cel putin experienta pe care ati avut-o citindu-l si comentandu-l pare sa fi fost pozitiva...
Cu placere

locurile sunt deja stabilite: noumenul si fenomenul. plecand d l asta au fost cateva inserari de commenturi poate prea ad literam... ma gandesc aici ca poate fenomenul interpretat de actualele viziuni exprima prea aparent un facto real. oare c s intampla dak inlocuim atat evenimentele fizice cat si predicatele sau personajele cu niste elemente mai apropiate de noumenul si principiul a priori de la care autorul a pornit- astfel, imi pare extrem de real sa substitui paradigma necorespunzatoare in care s-a lucrat pana acum si sa spun ca ideile metafizico-lirice propuse de poet pot fi generalizate un pic facand abstractie de cazul acesta particular. prin urmare, ideea de varsta, frica, efect, influenta si creatie pe orice plan, deschid aurora boreala a unui camp intact si enigmatic de fapt. iata-ne din postura aceasta sa postulam o galaxie a entitatilor de intelect sa prinda viata si miscare intr-un construct liric... sa recitim acum...

Adame, despre ce vorbești tu aicea, despre poezie sau despre agonia.
Altfel, mai mult nu spui decât spui. (prea aparent un fapt real?)
Bine, înlocuim ce zici tu - evenimentul, predicatul, pronumele - rațiunea de la care a pornit poezia. Și? Învățătura proastă în care s-a lucrat (unde, în agonia)? Trecem peste. Generalizând către numen, superficializezi tocmai ceea ce caută această poezie - particularul, trăirea. Deci nu vorbești de poezie, faci abstracție de ea pentru ați spune parerea legată de altceva: \"prin urmare, ideea de varsta, frica, efect, influenta si creatie pe orice plan, deschid aurora boreala a unui camp intact si enigmatic in facto; iata-ne în postura de-a postula o galaxie a entitatilor de intelect; sa prinda viata si miscare intr-un construct liric...\"; deci Agonia. Frumos spus galaxie de intelect, dar trăirea unde agonizează sub atâtea priviri lucide.
Anticritica - se refera la faptul că, deși lăudabil, comentariul tău se putea regăsi la orice poezie supusă vicisitudinilor imagistice și contradicțiilor epistematice. De ce nu ai afișat aceasta părere in pagina proprie la rubrica \"personale\", fără să atragi artenția inutil asupra ta.
Că despre poezie în comentariul de mai sus n-ai spus nimic.

pt.

adevarul k asta puteai tu s faci in ceea c ma priveste, referitor la personale, risti sa te pierzi in vai necunoscute Petre. risti sa ratezi ceea ce am vrut eu sa punctez. nu uita ca ceea ce isi propune poemul e ceea ce am vrut eu sa ilustrez despre principiul prim d l kre a pornit: cunoasterea. dar tu anticritizandu-ma pierzi din vedere faptul ca nu ce este inramat in poem este esenta ci cunoasterea nemijlocita care intervine intre principiul a pirori si cel a posteriori. nu intelege gresit, tu ataci altceva dkt ti-ai propus... eu am vizat doar cunoasterea principiului prim... mersi frumos.

* îmi cer scuze pentru toți ce i-am jignit, cu voie sau fără voie; chiar cu riscul de a fi în continuare penibil.

Iar către R.H.: \"cu plăcere\" (???); pentru cine?; pentru mine este o simplă palmă pe obraz; usturătoare ca și membru al agoniei.

același,
pt.

salut. poemul tau are vreo legatura cu Haggard - Per Aspera Ad Astra ? sunt curios.