bronici alisa

Bate-n piept, gălăgioasă, nu-i ecou din pieptul tău. În ochii triști, pe fața trasă, nu-l mai vezi pe Dumnezeu. Nu ruga vecini să-mi aducă patru pagini de caiet: scris de mână

Să ne prefacem într-o zi Străini, de patimi, de dureri, de orice gând. Să vedem dacă rămâne în noi Ceva sfânt. Să ne prefacem muți Și deopotrivă goi, și să-l chemăm și pe Isus cu noi. Să ne

Copilul iubirii cu basmaua albastră, flămând și însetat, că nu l-au pus la masă, ci l-au uitat, venea mâncând pământul... Și mai avea în tolbă o săgeată fără pereche, pentru cine-i va ieși în

Să mă iei de mireasă căci am să mă îmbrac cu petale și aripi de fluturi albi. La gât, un colier din lacrimi de fericire o să-mi pun. Verighete ne face rugul dragostei noastre, din fum. Să

Crezi c-am să uit cum legănam lumea pe genele noastre umede? cum ne scăpa roua pe obrajii fierbinți de-atâta fericire? cum ghiceam în pletele tale mireasma dorințelor? cum privirea-ți mușca din

Îți răsfiri părul în poala mea cum un boboc de floare se desface și râde inima-n mine cum bat din aripi porumbeii, în zile de pace. La joc te prinzi, ca o Ileană, și-ți saltă pieptul pe sub

Sare roua pe două tăișuri de verde și se pierde în deficit de materie. Simțăminte ce nu încap în cuvinte se spală și se împreunează cu zorii, fără a face loc pudorii. Cioburi de umbre cu

M-am trezit cu mâinile albe pieptul și părul mi-e alb pene de aur pe pernă miros de poale de munte și-un sentiment de cer în mine... Doamne, azi noapte am strâns în brațe un înger!