Golgotă

Degetul în cenușă, lemnul tăcerilor, greieri rugându-se. Cuvinte pline de încărcătură poetică.
Sună ca o dojană pentru El

multumesc pentru semn. am mai schimbat cate ceva.
nu stiu daca e dojana. poate o imagine surprinsa cu celalat ochi.

In dimineata asta poezia ta mi-a bucurat sufletul.

in dimineata asta, cuvintele dvs. mi-au bucurat sufletul! :)

excelentă poezie de notație, de dragoste și bine \'argumentată\' metaforic - filosofic - întradevăr POEZIE!
poate puțin forțat Golgotă - o poezie atît de fină la un titlu atît de dur?!
felicitări!
eugen

da, un poem frumos,închegat și plin de sensibilitate.
îmi place intrarea și întreaga strofă dar remarc și un final bun, chiar deosebit

\"și-mi scrie
apăsat
numele
în tăcerile lemnului
(...)
undeva

greieri

rugându-se\"

încântat să citesc un text reușit

cu sinceritate,
teodor dume,

sancho s a apucat sa scrie supermegaextraesentializat. uite ca ti a iesit ceva soro. mai incearca, dar nu uita si de textele lungi si plicticoase care imi plac numa mie. mai scrie cite unul si din alea care sa ma adoarma. si totusi, daca e sa fiu sincera pina la capat, mi se pare extrabanalizata prima idee, dar nu se observa tare. tu scrii bine de fapt, eu stiu asta. plus ca ai un ochi critic c foarte bun. salut.

Versurile

\"El
îmi arată cât de mult
mă iubește\"

imi spun, dar nu-mi arata. Un cliseu din poeziile cu mesaj crestin. Daca ai scoate astea, poezia ar fi tare curgatoare.

Daniela Hendea: nu o sa scot acel fragment, chiar de pare cliseistic ( dar, oare, putem pretinde originalitate cand e vorba de doctrina crestina, despre care se scrie de peste 2000 de ani?) pentru ca el, fragmentul, e cumva polisemantic.
intr-un comm anterior, cineva imi spunea ca seamana a dojana. nu s-a vrut dojana - poate sarcasm. poate acceptare. poate rezultanta lor.

Kati...lung comm. si cam pe langa subiect. :) in fine, nu ma asteptam sa intelegi textul, chiar imi doream sa nu-l intelegi. la 17 ani, e prea devreme pentru asta. :)

Eugen Pohontu: titlul nu e dur, e doar realist. aceasta nu este o poezie de dragoste in intelesul uzual al cuvantului.

Teodor, sunt bucuroasa sa vad ca ti-a placut.

tuturor, multumiri.

El imi arata cat de mult ma iubeste.
grozava durere aerul in carnea lemnului prelungind cenusa...
El imi arata cat de mult ma iubeste.
oarecare eu tacand in centrul pamantului, aiurea greieri.

frumoasa varianta, dar as evita folosirea cuvantului \"aiurea\", datorita intelesului semiargotic, capatat in ultima vreme.

multumesc de semn.

adriano, noi folosim cuvinte, nu vorbe:)

dar ce te faci cu cei care citesc vorbe, nu cuvinte?

ii trimit sa citeasca niuzuri.

Finalul e ca o picatura de apa atirnind de frunza pe care e scris poemul. Proaspat.

Multumesc pentru semnul tau delicat. :)

asa...ca daca greierii nu se roaga sa vina vara...ori sunt greieri-calugari ori au seminarul
Si zic ca asta e minune mare!

\"asa...ca daca greierii nu se roaga sa vina vara...ori sunt greieri-calugari ori au seminarul
Si zic ca asta e minune mare!\"

amice, sa ma ierti, dar de multa vreme nu mi-a fost dat sa vad o ironie mai scolareasca sub textele mele...

cam asta-i.
mai incearca.

O poezie cât o idee care duuurează cât o veșnicie...lemnul are viața limitată, cenușa a ars cândva iar greierii sunt cântecul clipei...rugăciunea e starea de veghe a conștiinței...de aici pot începe interpretările...e o pozie-meditație care te lasă singur cu tine...mulțumiri Adiana!

eu sunt cea care-ti multumeste pentru aprecieri, dar sa stii ca voi tine cu dintii de titlul asta - asa \"stirb\" cum e. :)

sa ne citim cu bine

O sa ma rezum la a articula ideea ca mi-a atras in mod deosebit creatia dvs prin profunzime si elasticitate. si sper sa imi permite-ti cu ocazia aceasta sa ravasesc si celelate creatii ale dvs.cu stima si respect.gaby b

n-am nimic impotriva \"ravasirii\", oricum, din ravasire au fost scrise.:)

imi cer scuze ca raspund atat de tarziu, dar abia astazi, rasfoind pe aici, am dat de unele comentarii.