ABAdina Batîr
Verificat@adina-batir
București
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Dan, inainte sa apara comentariul tau am postat varianta initiala, poate revii sa-mi spui ce parere ai, cred ca e mai pe inteles, inainte am frant niste pasaje, e destul de greu sa comprim un text, dar zic eu, merita sa fac si acest exercitiu. nu stiu cat in masura e poezie, m-am gandit si la asta, de fapt e indoielnic cam totul. am trecut la personale, e mai aproape de jurnal, pana mistui tot felul de amanunte si incerc sa fiu serioasa. oricum, sa stii ca mi-e util ce mi-ai zis aici, am facut cumva o separatie intre oameni, cei care suporta fragmentare si cei care prefera liniile lungi, poate abisale. pana la regasire, as you say.
Pe textul:
„normalitatea asta brutală" de Adina Batîr
0 suflu
Contextliviu, pot spune ca te asteptam, poate intr-o alta aparitie. multumesc, sunt atenta sa stii, nu-mi place sa gresesc, asa ca voi lucra textul, cu ajutorul tau sau al altor cititori. e scris de cateva zile si nu mi-a convenit, dar pe masura ce trece timpul cu atat mai putin imi place, asa ca l-am postat aici sa vad ce mi se spune, daca mi se spune ceva. nu-mi place ca ai pomenit de shakira, beh, vorba lui bobadil :) avea domnica drumea o chestie cu soldurile, cred ca pe atunci shakira nu era asa in voga. ma refeream la melodia \"centrefolds\", desi voiam sa pun ceva cu tori amos.
Pe textul:
„normalitatea asta brutală" de Adina Batîr
0 suflu
Contextcu riscul de a fi offtopic.. sau nu.. iti urez si eu la multi ani, Mihai.
Pe textul:
„ești foarte uau" de Dacian Constantin
0 suflu
Contextce fin ai fost. da, e mai cursiv acum, desi nici fragmentarile nu fac rau uneori. trebuie doar sa fii sigur pe cuvinte fiindca starile... ele n-au nevoie de mult.
Pe textul:
„vaisroi (2)" de Andu Moldovan
0 suflu
Contextimi plac textele onirice mai ales daca reusesc sa redea o stare ambigua. si se potriveste dinamicul exterior cu navalirea care se intampla in interior. parca as urmari o piesa de teatru mut sau o boala ca in filmele lui almodovar. de exemplu, inceputul de la \"hable con ella\".
Pe textul:
„Fetele" de Dmitri Miticov
0 suflu
Contextma bucur cand scrii asa si lasi prostiile in alta viata. finalul merita sa fie mai inchegat.
Pe textul:
„vaisroi (2)" de Andu Moldovan
0 suflu
Contextdaca stergi cuvantul \"liniste\" va fi un text bun. iti controlezi bine versurile, desi e oarecum riscant avand in vedere faptul ca, in general, starea e mult mai fluida intr-un poem decat cuvantul si prin urmare poate lua o alta \"forma\" decat ai dorit. oricum, mi-a placut.
Pe textul:
„homeblues" de Mihai Tița
0 suflu
Contextai dreptate. si miticov la fel. insa atunci cand exista o anumita implicare nu ma mai gandesc la detalii tehnice. cred ca inceteaza sa-mi pese, desi n-ar trebui. multumesc de parere, imi pare bine ca ai trecut.
Pe textul:
„dragă moarte" de Adina Batîr
0 suflu
ContextAnana, am marit eu fotografia, dar se pierd contururile si tatuand cuvintele pe ea s-ar pierde nuanta de larg a marii. cred ca exista un farmec aici, un farmec pentru ochi de copil si inima de apa. asa ca mi-e drag poemul tau, pentru noile aripi care se nasc, desi in mod invizibil.
Pe textul:
„poem fără inimă" de Nuta Craciun
0 suflu
Contextpoate ultimul vers e putin redundant, insa ma bucura sa citesc un text care n-are nevoie de niciun comentariu. asta numesc eu poezie de volum/colectie.
Pe textul:
„Tăcut și curat" de Dmitri Miticov
0 suflu
Contextexista un rost in frangerea din sine numai ca parcurge un drum alunecos si de la un moment dat chiar insesizabil propriei persoane. aici e starea starii, o descriere a punctelor, iar acest detaliu semnificativ distanteaza voit atentia de la senzatie inspre actiune, dar nu o actiune oarecare, ci una care a declansat inauntru un (cu)tremur.
la tine, dimineata tinde sa anuleze noaptea, ramane doar nodul acela care nu poate fi inghitit si spaima ca vesnicia este singurul lucru nesigur. nevoia de odihna si greutatea lumii inseamna starea de voma, inseamna singuratatea intr-un rotund gol si oarecum o intoarcere spre ce ar trebui sa fie. acesta e autismul tau, trairea unei lumi de var care se tot construieste.. si se tot macina. ca o locuinta in burta marelui chit.
porti si tu moartea intre coaste.
la tine, dimineata tinde sa anuleze noaptea, ramane doar nodul acela care nu poate fi inghitit si spaima ca vesnicia este singurul lucru nesigur. nevoia de odihna si greutatea lumii inseamna starea de voma, inseamna singuratatea intr-un rotund gol si oarecum o intoarcere spre ce ar trebui sa fie. acesta e autismul tau, trairea unei lumi de var care se tot construieste.. si se tot macina. ca o locuinta in burta marelui chit.
porti si tu moartea intre coaste.
Pe textul:
„Valium" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contextexista un ceva in plus, nu as vrea sa-ti spun aici ce e, insa ma gandesc ca toata aceasta alunecare constienta se produce la un moment dat contracronometru, poate e dificil sa se ia o masura atunci cand revolta se innoada in varful degetelor si se produce starea asta pe care o emani in fiecare cuvant si de aceea cauti limpezire. pretextul pe care se construieste discursul parcurge o singura linie si poate asta e de folos textului intrucat se reflecta diametral opus nelinistea absentei, parasirea obiectelor in care pentru o perioada limitata de timp s-a zidit o lume confortabila.
primesc nota de autentic ca pe un punct terminal, fiindca aici e mai mult de atat, este momentul in care o durere devine ne-durere, iar ne-durerea ca efect este dincolo de orice sfasiere.
primesc nota de autentic ca pe un punct terminal, fiindca aici e mai mult de atat, este momentul in care o durere devine ne-durere, iar ne-durerea ca efect este dincolo de orice sfasiere.
Pe textul:
„moartea miroase a Dero" de sorin despoT
0 suflu
Contextam sentimentul unei eliminari, unei goliri iar aceasta actiune oarecum onirica e indusa de un factor exterior, pare cumva cumplit, nu stiu de ce, fiindca este tot atat de voit. poate inlocuirea lucrurilor. un fel de comfortably numb, dar si aceasta amortire, cu sens, poarta pe umeri ranile arhetipale. totul e ca o urmare a dansului abisal-ritualic.
Pe textul:
„Text antropofag" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextdescantec desprins din tarmurile departate ale apelor, cumva despletirea lor printr-un \"a ramane\" drept, a ramane copac viu cu umbre lasate in prag. exista sens in aducerea aproape a linistii simple, fiindca ramanem aceiasi care aduna cu sine intreg Cuvantul si intreaga Pieire si le purtam in spate ca dar si sfaramare in viata.
Pe textul:
„albastru indigo" de Mihai Leoveanu
0 suflu
ContextEla, ai redat un contur perfect timpului oranj, intai din fiinta, apoi dintr-un ceresc simbolic. e incovoierea coloanei in doi, atunci cand apele lasa urma de trecere prin lemn. spaima dintai este fireasca, este nevoia. strigatul insa, chiar si acela surd, pierdut in tarana, devine dublu. e dublul cuvantului, e dublul talpii goale si asta fiindca o sfera nu poate fi injumatatita cand e vorba de prunc si de lumina din doi. inchipuirea e cu sens cum iti sunt ploile, iar dansul acela alb precum al mortilor, incepand in lapte, sfarsind in osos este sacrificiul pe care il dai prin tine. samburele, inmugurirea florii si apoi intaiul nod-cordon ombilical cu cerul din care nu curge lumea straina, doar salvarea din ochi de Marie. imi amintesc de legendele portocalului si de asteptare. e umplerea asteptarii in dureros.
Pe textul:
„infans" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextMihai, daca sufletul incepe sa se contureze in cuvant atunci starile care te formeaza zi de zi nu fac parte din haos si nici din imposibil, ele doar se retin in nevazut, intr-o ordine aleasa inconstient poate. de aceea ultima imagine ramane pe retina, pana ce se manifesta concret, prin toate felurile de iubire. asta vad eu dincolo de nenumit.
Pe textul:
„strada palade" de sunet1
0 suflu
ContextFlorin, parca mi-am vazut gandurile in ale tale. iti multumesc pentru talmacire, intr-adevar este un abis al smereniei, totul trece pe trepte spre neutru. sunt onorata de atentia cu care ai patruns textul.
Pe textul:
„hăul întâi" de Adina Batîr
0 suflu
ContextMădălina, frumoasa descifrare mi-ai facut, pasind fin printre secundele-reminiscente si reflectand asupra acestor paradoxuri. m-a bucurat gandul tau, mai departe in vesnicie.
Pe textul:
„absența" de Adina Batîr
0 suflu
Contextaducerea inapoi a absentei poate fragmenta uneori timpul, este o intoarcere a gandurilor, a mirosurilor, a sentimentelor. si iata ca aceasta oboseala uitata dintr-o fotografie se pliaza pe intreg corpul, inima nu mai e inima, palmele nu mai sunt palme. tristete.
Pe textul:
„după o fotografie" de Nuta Craciun
0 suflu
Context