Poezie
eu îmi pieptăn părul de pe creier
Adinei Batîr, cu decalaj temporal de 2 luni
1 min lectură·
Mediu
femeia fantastică plânge pe umărul meu de piatră
„câteodată mă simt ca un robot în trupul unei femei
cu vaginul meu bionic
cecanisme fine
clitoris de inox”
tu cine ești?
21 de ani mai târziu
Grigore
21 de ani mai devreme
Grigore și mai cum?
21 de ani mai târziu
Grigore Cartezianu
21 de ani mai devreme
Și ce vrei?
21 de ani mai târziu
Să nu te mai joci cu mașina timpului sau îți fur ochii
femeia fantastică îmi vinde ochii ei de piatră
eu îmi pun unul la fiecare rinichi
și fac pipi de un căprui prețios
acuma clipește cu ochii ei lipsă
ia inima mea ciuruită de bypassuri patologice
o pune lângă rinichii ei lipsă
eu plâng cu ochii mei furați
mașina timpului pierdut
copiii apocalipsei
022085
0
