Florin Branza

aveai o vrabie la subraț era chinuită și neagră și când ai ridicat mâna să mă saluți am crezut că o sa zboare într-un nor de unde o să iasă un fulger până în cuibul ei dar s-a dus în părul unei

pe acoperișul de țiglă al casei s-a topit un om în sfârșit, i-am văzut stafia și am devenit foarte calm apariția grăia "uneori îmi place să exclam dar cel mai mult îmi place să îmi găsesc

persifleu se urcă în corabie din buzunar începu să-i curgă un șir ca un bon fiscal cu infinite produse va trebui să plătesc pentru toate păcatele astea zise el, călcând pe ultimul colț de corabie

am decis că te urăsc răspunse grunsilviu către fructella m-am adăpostit în mâinile pătrate dar pline de pământ ale lui platon adăugă el crengi la arborele pe care-l primise cadou de la o

Arjuna va lua minciuna în dinți și va zbura cu ea în ceruri. Va ajunge în fața tatălui suprem, o va scuipa pe masă, se va scutura și va pleca. Tatăl suprem va lua minciuna în mână ca un cuvânt de

de peste tot radiază moartea cu razele ei negre vino și ia-mă în mână ca pe un fulg de cenușă am să mănânc moarte până ce burta îmi va exploda într-un curcubeu de intestine sânge organe și șerpi

mai rămaseră câteva straturi de ozon între mine și tine iubito ce-o să mai rămână din noi între noi

aud cum scârțâie scândurile din podeaua paradisului și presupunând că acesta se află geografic deasupra cineva o să ne aterizeze în cap ca un avion pe o pistă neiluminată

ia cheița asta și bag-o în gaura din osul pieptului și așa cu inima deschisă mergi în lume în praf, ploaie, noroi și vânt să cunoști răspunsul la întrebarea morții

love is pain i will give you all my love and watch you twist and scream eu am scris-o pe asta poetic, nu? ca virgulă căldura sentimentului de lapte vărsat deasupra căruia putem să plângem we

o fu mai odată ca niciodată înghețată crăcănată un balaur verde prietenos, ce scotea aburi pe nări. Primăria îl angajase ca să încălzească locuințele sătenilor cu aburii săi calzi. Într-o zi, când

mi se crapă o măsea băgamiaș poola în ea de fapt mai bine nu fac asta fiindcă se poate zgâria se poate prinde pielea care e delicată și trebuie avut grijă de ea și morala acestei poezii e că

vroiai să-ți pui piercing în sfârc vroiai să-ți pui piercing în lindic dar eu zic - pune-ți piercing în aripă

ia gândește

într-un apartament cu patru camere apa îmblânzită se usucă un râu de sânge viu curge uitat aleargă aleargă scaldă-ți lacrimile în el scaldă-ți trupul uscat de vremuri

că cică prinți și prințese că cică gică prinsese cu penseta din larg un mare catarg și cum mergea el așa cu nasu-n sus cu nasu-n jos cu nasul mirosind ceva frumos și cum pescuia pe rând

dacă într-o zi aș primi un telefon de la o femeie din emisfera sudică aș intra în panică m-aș eschiva aș renunța la tot ca nu cumva să afle că sunt un păcătos

dacă aș întâlni-o pe maica superioară (despre care nu știu nimic) aș întreba-o superioară cui sau cărui lucru? și există o maică inferioară care să compenseze pentru aparenta

ea trăia într-o cafenea din marginea colțului capătului străzii. trăia la etajul doi. trăia la etajul trei. trăia din ce în ce mai sus până ce într-o zi și-a luat zborul. ce ai făcut mă cu viețile

de dragul perspectivei ieși din mormântul în care te tot rostogolești și privește-i pe ceilalți în mormintele lor astfel vei vedea tot cimitirul

în pădurea deasă burta mi se lasă lângă un copac adică mă cac becul meu este crăpat prin crăpătura sa iese normal lumină și intră normal aer și se arde și pa și degeaba mai e

deș vine zmeul mândru de pieptul lui păros la subraț are tot păr și un vas plin cu apă goală iar în cap are tot păr și un vas cu apă vie le aduce la nevasta lui din cărămidă căreia îi intră pe

plânge-ți plânsul și râde-ți râsul și vino în casa lui dumnezeu unde lumea curge ca un râu sub ochiul mereu deschis