Florin Branza

îți cresc flori din tălpi dar nu mai calci îți cresc oameni din creștet și nu te mai piepteni cred că îți convine să mergi pe jos unde sunt și eu

titanul se revarsă în secole un ochi în spate și unul în față lumină își coboară pământul din trup grigore de jos până sus copilul loc liber cifre imagini linii copilul ajutor grigore de

ce moment neașteptat ca tocmai bărbatul de care divorțez să renunțe la orgoliu a cedat tot ce am cerut acum cred că îl iubesc din nou când am ajuns fabrica scotea un abur dens care se

e dumnezeu la radio e umbră înăuntru un cântec pentru uter micuțule ai fost cuminte da moș crăciun bă tu să nu mă minți pe mine că te jupoi de viu dar moșule taci mă te bat de

e ca un labirint de sticlă de ce nu îți bandajezi mațele au să alunece mai ușor înspre moarte sub forțe care nu ne aparțin

era dumnezeu în grădină și vai după câteva secole lumea s-a prins și a rămas prinsă se privește clipește și dispare era dumnezeu cu pantalonii în vine și vai * după care își

îngerul meu păzitor cum ar spune unii oameni între timp învățasem multe cu el pe umăr bine n-am aripi doar pene și puf

aveam lumea în mine și am vomitat-o azi noapte oamenii cad unul într-altul și rămân acolo

ce dramatic creșterea e ca un labirint m-am dat cu apă turbată într-o închidere veche oamenii ăștia nu se iubesc între ei noi mine voințele noastre încurcate între ele bărbatul meu cu

futu-vă neamu-n cur

putem să sărim peste sărit cu salturi imense iartă-mă pufi sunt ironic până la la glanda ironiei la și o să zică și o să vină iisus în ozn și o să zică am oprit doar ca să mă piș am alte planete de

însă din capul său se nășteau draci discontinui se bălăceau prin trup apoi ieșeau pe partea cealaltă de aici venea confuzia

măi știu că tu crezi că de fapt dar altfel și mulțumesc pentru sau nu nu știu nu vreau să dar nu cer și primește și să te bucură-te simt eu dar știi ce simt și ai grijă să ai cu

desincronizat trenul trece printre nași unii oameni au nevoie de unii oameni au trenul trece printre oameni asincronizat bine bine nuș ce vreau să spun acum nesincronizat

sunt un măr stricat de-aia nu merit prieteni am să schimb asta

roboțelul se ruginește și spune din din adâncul nu din străfundul fălcilor sale am rămas fără vreun os ochi străfund

odată am găsit un măr uriaș și am mâncat din el toată ziua odată am găsit un melc uriaș și am vorbit cu el toată ziua odată am găsit un om uriaș și era mort

cade vaca pe furiș împărat adjunct liberă liberă șoptea bancnota fluturând dintr-un om în altul ți-ai tăia unghiile la altcineva acasă am șosete de-mi

de aici până aici sunt zero centimetri mă bucuram de asta oarecum trăim în camera asta de câteva luni nu ieșim niciodată facem pipi pe fereastră caca îl facem în pungi și fiecare are câte un

titanul revine cu grigore în brațe grigore mort precum grigore mort de tot gata mater complexitas și pater complexitas pot dormi liniștiți copilul a ruginit de tot un strat protectiv de

numitru apoi ioana a crescut în dumitru avea loc să crească dumitru plesnit dumitru atomic dinspre dumitru se citește radiație nocivă ioana i se întâmplă dinspre ioana dumitru se citește

care era însă procesul tehnologic prin care grigore se năștea din propriul cap uitat în uitare grigore spiritul mecanic copilul de fier titanul revine cu planeta-n brațe copilul strânge