Poezie
solitaire
1 min lectură·
Mediu
era dumnezeu în grădină și
vai
după câteva secole
lumea s-a prins
și a rămas prinsă
se privește
clipește
și dispare
era dumnezeu cu pantalonii în vine și
vai
*
după care își pune pantofii de plastic
spune
ăsta-i sacoul fără spate
de la înmormântarea mea
după care își pune pantofii de hârtie
*
ce va fi
întrebi
asta poate să-ți spună
numai
nu
mai
poate
nimeni
*
va ploua cu nicotină
pe plămânii noștri
de cărbune
*
prietenul nostru absolut
noi
*
ceva despre mine
câinii vor lătra
câinii vor muri
ceva bun va ieși
din tot
012034
0
