Adela Setti

erau urme de tălpi pe gresie de unt pe covor de palme pe ziduri și urme de vânt în păr mai ales pe unde treceam însemnați de fericire consumând drame euforii țigări fructe de mare nopți suflate

Asta se întâmpla în fiecare noapte din cele 365 ale anului. Răzuiai peretele de puzzle, împătureai totul frumos, să nu se șifoneze (de teamă că altfel ai fi făcut riduri dintr-o dată; între chipul

azi nu vă plictisesc cu rădăcinile mele care urcă în cer / împresoară conturul norilor și îmi redesenează conturul inimii nu vă scriu nici despre cât de subțire e sângele care leagă / nici

Noi nu aveam păpuși. Pe cea dintâi am aruncat-o la coș după prima noapte. Mă înțepa în coaste. Aveam în schimb un șarpe, niște jocuri inventate și un ursuleț pentru care luptam. Casa era

casa călătorea cu viteză / promitea să descindă într-un altfel de oz / avea un geam violent înroșit / pe care cineva îl folosea în colaj / iar noi păream două gozuri mici / prinse în vopsea

Nu mi te mai spui. Trebuie să te provoc. Așa cum se provoacă o exaltare. Îmi trebuie stimuli. La capătul lor sper să îți dau cumva de urmă. Îmi imaginez că poate ai plecat pentru că nu mai merit

trăiam într-un melanj de sunet și reziduuri senzitive nu am încercat niciodată să îl traducem știam doar atât că într-o zi se va coace în noi ca o azimă și levitam prin rumoarea

vocile se subțiază apoi se sparg într-o curbă / urme de frână de melci și ploaia / ploaia / traversează strecurătoarea aceasta în care suntem fire dispensabile de ceai zeul face body painting cu

diminețile sunt crude ca o carne de miel nu îți vine să treci prin ele / de frică să nu comiți cumva un sacrilegiu mănânci doar verdețuri / visezi izvoare de munte în care să îți scalzi gura /

Viața - niciun rând vreodată șters. ____ N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.

tremurai în golul translucid ca un ou de reptilă al devenirii improbabile un mânz de curse mușcându-și vena ____ N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri fără acceptul

Roșcatul se întindea în iarbă după bucata de pâine cu hăinuța lui veche portocalie plină de părul pisicii cu pui gazda lui de o noapte avea ochii mari cât bucata de cer văzută prin ochiuri de geam

în colțul stânga sus - o spărtură în zid poate fi un vitraliu sau un rest de război în colțul dreapta jos - un schelet de pasăre în punctul de contact - ochi de copil rotunjiți extrem - căutând un

când ai plecat mi-am deschis coastele așa cum rupi zăbrelele din ușă așteptând zi de zi să te găsesc în prag cerșetor cu ochii de miracolul ce umplea înlăuntrul ți-am pregătit o poveste

C. tu nu mi-ai lăsat nimic ți-ai împrumutat doar sufletul lipit cu gumă arabică de fereastra tuturor răspântiilor de dinainte un parfum anume îmi amintește de tine i-am uitat numele care

sunteți moarte toate și toate semănați cu Matka nici nu știu de ce vă mai scriu poate e doar felul meu de a spune mi-e dor felul meu de a cere iertare gestul de a

(odelia scapă lucruri pe jos) când îi dați să bea folosiți pahare de plastic dacă țineți la colecția voastră de cristale când o scoateți la plimbare oferiți-i brațul dacă nu vreți să vă

ea poartă o floare în dinți, o rochie albă coboară două trepte deodată în teniși de in el face semn cu batista, din colț o așteaptă în seara asta vor dansa pe lespezi ca niciodată în

ridurile sunt urmele loviturilor primite la tinerețe în confruntările noastre cu pământul piatra copacii ușile oamenii acestea sunt nenumărate / învăluie chipul / închid drumul și mai sunt semnele