Poezie
Desolation Row
Stories from Blackout Inn.
1 min lectură·
Mediu
erau urme de tălpi pe gresie de unt pe covor
de palme pe ziduri și urme de vânt în păr mai ales
pe unde treceam însemnați de fericire
consumând drame euforii țigări fructe de mare
nopți suflate cu argint poate vieți
veneam dinspre nord era prin iunie eram trei
doi gemeni în oglindă un outsider
cu rucsaci inegali burdușiți cu vise diferit colorate
al meu roșu al tău negru al lui kaki
aveam un stilou cu peniță subțire guașe diapozitive
nimic nu avea să scape neconsemnat
în manierismul nostru dezinvolt de oameni cu eșarfe
brățări tatuaje și haine de bambus
niciodată plictisiți niciodată triști poate doar tremurând
uneori sub atingerea timpului spălat cu apă rece
pe mâini
camera părea o carte de oaspeți cu o singură pagină
un portal adăpostind de ploaie exploratorii naivi
și vara întinsă înainte pe pat în pervaz pe tavan
într-un vis colectiv / ispititoare ca o curtezană dansând
de undeva / pe muzicuța lui Dylan
____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.
032.905
0

te folosești de accesorii cu stil, ai aici o anume prospețime intactă, epitetele deși forțate pe alocuri(ex: \"vis colectiv\") dau irizări demne de privit cu atenție,
o poezie cu respirație largă, bine desenată, părerea mea,
salut