Traian Calin Uba

Sa stiti ca imaginea etnica e evreilor, asa cum rezulta ea din Scriptura, este destul de sifonata: un popor indaratnic si cartitor care, desi ales de Dumnezeu ca salas al revelatiei si al prezentei Sale, ii ucide pe prooroci si Il respinge deocamdata pe Mesia - cu exceptia unei ramasite fidele adevaratului Dumnezeu. Daca Biblia nu ar fi fost scrisa de Duhul Sfant (care s-a rostit prin diversi autori) ci de \"maestrii mistificarii\", imaginea majoritara a poporului evreu ar fi fost mult mai favorabila, lipsita de realism si de multitudinea accentelor critice, intr-un cuvant cosmetizata (mistificata).
Sub aspectul cunostintei binelui si raului, omul a ajuns ca Dumnezeu (care cunoaste raul, dat fiind ca rebeliunea lui Lucifer, nascuta din invidie si orgoliu, avusese loc inainte de crearea omului. Spre deosebire de om, Dumnezeu stie si poate sa gestioneze raul, asfel incat El sa ramana cu desavarsire bun. Prin pacat (neascultare de Dumnezeu), omul a devenit insa esentialmente rau, cedand astfel prerogativele sale si intreaga sa autoritate asupre celor de pe Pamant Raului. Sunt multe de spus pe aceasta tema pe care am dezvoltat-o intr-un alt eseu publicat pe acest site, intitulat \"Raiul paradoxal\".

Stmata doamna, mutumesc pentru trecere si semn.

De unde pana unde nu exista liberul arbitru?! Omul a fost creat ca fiinta libera sa asculte sau sa incalce poruncile lui Dumnezeu, libera sa-L iubeasca sau sa-L respinga, libera sa accepte darul fara plata al mantuirii prin jertfa de pe cruce a Fiului lui Dumneze sau sa-l refuze (si, in consecinta, sa traiasca si sa moara in pacatele sale). Chiar la inceputul Bibliei, in cartea Facerii (capitolul al doilea), Dumnezeu il povatuieste pe om sa nu manance din pomul cunostiintei binelui si raului oferindu-i - ca semn al respectului libertatii omenesti - explicatia respectiva:\"Caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit\". Atentie, Dumnezeu nu il constrange pe om sa respecte aceasta interdictie, nu il impiedica sa incalce porunca Sa, desi ar fi putut sa o faca foarte lesne si nici nu ascunde de om pomul cu pricina. Il previne pe om asupra consecintelor, dar il lasa deplna libertate de actiune. Faptul ca omul a incalcat voia lui Dumnezeu ne arata ca este ingrozitor de liber...

Desi am scris un eseu, nu am tinut sa ma exprim pe mine, ci am avut de transmis un mesaj. Faptul ca este receptat, e imbucurator si de bun augur.Multumesc pentru lectura si comentarii.

Cred ca strofele a doua si a treia ar putea lipsi sau ar trebui lucrate mai mult. Altminteri, poemul curge mulcom si limpede, impregnat de jalea metafizica a lui Goga , si raspandind mireasma unui nationalism crestin \"bine temperat\" care, de la Ioan Alexandru incoace, nu si-a mai gasit puncte de emergenta in poezie.

Bun text pe tema plictiselii. Poate ca pe ici, pe colo ar mai trebui lucrat - ma refer la versuri ca \"nu stiu ce voi face cu ibirile care vor veni\" si \"rauri de calatorie pentru stomac\", dar poemul e consistent; cred ca se termina cu versul puternic \"poemul prin care m-am gandit sa-mi iau adio a ramas in calimara\" - marturie a unei sinucideri ratate (amanate) din plictiseala. Am avut sentimentul ca citesc crampeie dintr-un posibil monolog interior al Doamnei Bovary (care si ea se sinucude din plictiseala).

Multam de lectura si semn.
Iarta-ma, am pierdut agenda cu adresa ta.
Scrie-mi la adresa de e-mail postata pe acest site (traian_uba@yahoo.co.uk) unde imi poti lasa datele tale de contact.

Premiza e spectaculoasa, discursul tensionat te tine cu sufletul la gura, datorita suspasului si a economiei de mijloace nu se simte ca poezia e lunga.
P.S. Eu unul simt ca poezia se termina cu versul \"si soarele apunea ca intr-un documentar romanesc\"; ceea ce urmeaza, desi e bine scris, e foarte explicit (ca si titlul) si, din aceasta cauza, atenueaza emotia. Oricum, felicitari! De mult n-am mai citit o poezie atat de buna! Pacat ca nu-ti pot acorda decat o steluta galbena.

Multumesc pentru lectura. Am citit textul fara sintagmele incriminate dar, in aceste conditii, imaginea si-ar pierde coerenta, iar ideea - controlul. Am oroare de poetii cantaciosi, care nu stiu sa construiasca...

Mitul Cartarescu a fost umflat peste masura (de aceeasi \"pompagii\" care au creat si supradimensionat si mitul Nichita Stanescu - cu precizarea ca, spre deosebire de Cartarescu, Nichita e poet...).In cosecinta, astfel de atitudini \"demolatoare\", \"in contra directiei de astazi in cultura romana\", sunt necesare si salutare.

Intoarcerea la cosmarul preferabil relitatii( plictisitoare) e o idee interesanta care tensioneaza proza si o inscrie intr-un registru parabolic, cu accente de pamflet. Stii ce vrei si stii cum sa obtii un anumit efect dar si mai important e faptul ca prozatorul Liviu Nanu experimenteaza o alta formula epica decat cea (de succes) a \"carciumii lui Bicuta\" - ceea ce merita toata atentia.
P.S. Sa stii ca nu numai berea ingrasa, ci si coniacul.

Multumesc pentru lectura si receptivitate.

Nu mi se pare deloc un reportaj frigid sau \"cerebral\". Dimpotriva, reportajul e viu, alert,fara a luneca in proza poetica. Umorul, anecdotica, trimiterile culturale, constructia in adancime sunt \"bine temperate\" - ceea ce dovedeste buna cunoastere ,dinlauntru, a acestui gen publicistic-literar si practicarea unei echilibrisici... echilibrate intre gazetarie si literatura.

O poezie (anti)sociala care, desi aminteste putin de \"timidul, maretul profesor de limba romana\" al lui Mircea Dinescu, lasa amprenta unui poet autentic care se remarca prin: simtul mortii, voluptatea ratarii,tehnica si cultura poetica,stiinta punerii in pagina.
P. S. Nu cred ca Mircea Badea merita sa fie citat sau parafrazat. Dupa parerea mea, poezia se termina cu sintagma \"totul e in reluare\". Oricum, felicitari!

O poezie din care livrescul a fost izgonit cu desavarsire, ceea ce face ca lirismul sa castige in \"naivitate\". Titlul este provocator si puternic.

Multumesc pentru lectura si receptivitate. Va mai astept.

Am retinut densitatea primelor doua strofe si versul \"sinucigasul ideal\"- care, dupa parerea mea, ar fi bun pentru final, pentru ca e foarte puternic si are zbang.

Multumesc pentru comentariu. Scuze pentru intarzierea cu care raspund; cred ca au fost probleme cu site-ul.

Nu e tardiv. Nu conteaza cand e pubicata poezia.Importanta e receptarea ei, pentru ca poezia nu exista decat in masura in care e receptata. Nu cred ca partea a doua e inutila, dar respect o opinie politicos formulata si mai ales daca e argunentata.

Felicitari! O sa fiu si eu acolo. Opreste-mi , te rog, un covrig; am un caine prost si vreau sa-l invat sa umble cu covrigi (de la carciuma lui Bicuta!) in coada pentru ca am intrat in U.E.- vremea belsugului si democratiei...