Poezie
Viața nu e
1 min lectură·
Mediu
Trece pe-acasă, prietenul emigrat în Occident …
Pragmatic, știe pe de rost prețurile, pe care le compară cu cele de la noi,
știe momentul în care poți cumpăra la prețul cel mai avantajos…
Scoate din gențile de voiaj tehnica vestică indispensabilă
(calculatorul, camera de filmat, telefoanele mobile)
și siclele de whisky și gin tot atât de indispensabile
cu stridentele lor etichete străine, comerciale,
pe care le instalează printre obiectele uitate de vreme
din odaia copilăriei…
Aștept să vorbim, dar el deschide televizorul.
- Zgomot de fond – îmi explică. De multe ori dorm cu el deschis,
ca să nu mă simt singur. Trebuie să te obișnuiești, altfel…
- Altfel, ce ?…
În loc de răspuns, desface o sticlă,
toarnă grăbit în pahare, ciocnește absent și,
după ce bea, își reia monologul :
- Ce fel de români sunteți voi ? Niște răi și niște fameni !…
Ce faceți voi, aici, pentru România ? Scrieți poezii ?!…
Dar viața nu e poezie,
viața nu e așa cum credeți voi, aici,
viața nu e …
(volumul \"Tifla\" - 2004}
033336
0
te citesc cu placere. un poem bun, sensibil, cu miza si efect. o radiografie pertinenta a timpului/spatu, a clipei intoarse, a nonsensului...
cu prietenie,