Indicator de timp, moartea

e o ipoteză care trebuie păscută primprejur, cine știe!

Poate contează. Oricum nu e bine. Da, moartea chiar este antibiotic pentru vise.
Cu stimă, LIM.

cand ajungem la acel indicator ori ne preintampina, doar atunci incepem sa ne intrebam, sa apreciem cu darnicie clipa... oricum timpul de pregatire este neindoielnic, intreaga viata... uneori imi vine sa spun ca-mi las copilaria lui dunezeu, parca doar acolo am trait - tinerete-fara-de-batranete-si-viata-fara-de-moarte! intr-o lipsa de semne!
ei! si moartea este cumva estetizata, trecuta prin ochiul celui ramas in viata(paradoxal spus)... s-a stins demn, s-a dus pe pustie, s-a ridicat la ceruri, cat de crud... din pamant ne-am nascut si-n pamant ne vom intoarce!

desigur ca intr-o clipa de nerv ca revolta urmam spunerea fibroasa a poetului \"Ce mai contează/cum mori\" fir-ar! oricum zice poetul si pe buna dreptate: moartea nu nu este \"un joc la ruletă\"

Finalul mi-a placut mult!

\" un antibiotic
pentru vis

moartea...\"

dincol\' , n-o sa mai visam, o sa traim in visare si vesnic? antibioticul l-am luat din viata, ganduri bune!

PS

Cand o sa vad indicatorul o sa alerg repede si iepureste in directie opusa! pe aici/acolo nu se trece!!!

desigur , cum mori nu prea contează
dar gândul morții e în buzunarul marsupiu al poetului și nu te lasă în pace așa ușor
foarte profund Teodor, te felicit!
remarc importanța: o întrebare deschisă și nu un joc la ruletă/un indicator de sens -
girantul culorii de mâine
cu drag, Silvia

morții și-l duce fiecare. Cum e să mori știi numai odată și atunci este prea târziu să poți spune și altora. Acest gând îmbinat cu cel al existenței Divinității îl face pe om mai bun.
Textul filozofic de mai sus deschide întrebări și posibile răspunsuri

domnule silviu,
onorat de trecere și semn. mă bucură mult modul în care s-a pus accentul pe acel \"orgoliu\". e totuși un punct de vedere care ar trebui explorat.
stimă și considerație,
teodor dume,

liviu-ioan,
accentuez \"NU contează\" cum mori. moartea nu poate fi decât una. și mai știm că este o pșarte inseparabilă a existenței. fără moarte nu am exista. eu așa zic și trebuie să credem în ceea ce n-am văzut...Nimeni, liviu, nu s-a mai întors de la acel indicator pomenit de mine în poem.
totuși sunt bucuros de remarca acceptată. moartea e un antibiotic pentru vise.
âmulțam de trecere. ești binevenit oricînd, prietene!
cu prietenie,
teodor dume,

3d,
mult mai plăcut decât trecerea ta pe la poarta poemului meu nu poate fi decât gândul. e o încântare să citesc commurile elaborate de tine. acum doar îți mulțumesc pentru fărâma de poezie strecurată în commm:
\"uneori imi vine sa spun ca-mi las copilaria lui dunezeu, parca doar acolo am trait -\", frumos spus, prietene!
cu toată prietenia,
teo

silvia,
da, mă bucur când te știu ca pasageră prin textele mele. știu că te apleci asupra lor și le cauți sensul.
da, iarăși da,...gândul morții ne cutremură, deși e o punte de legătură a vieții
te mai aștept, silvia
multă prietenie,
teo

domnule tomescu,
iarăși o prezență care mă onorează.
remarca este bună. sam vrut să deschid subiectul și apoi să las sensuri de interpretare despre acest fenomen necunoscut; moartea. oare cine o poate defini? răspund tot eu: nimeni
mulțumesc mult


mii de mulțumiri dragilor mei care au poposit în pagina mea pentru a angrena o discuție pe această temă: moartea

cu prietenie,
teodor dume,

Nu e totuna să ai o moarte năpraznică. Sau una liniștită. Cred că există o soartă și ne guvernează,

da, liviu,
există o soartă și ne guvernează. practic aici nimeni nu poate să aibe pretenții. egalitatea în fața morții e singurul drept după naștere.
bucuros de revenirea ta,

cu sinceritate,
teo

teodor,

chiar daca negi ca nu e joc la ruleta, eu oricum tot un joc la ruleta, poate ruseasca, vad poemul tau, al cărui discurs poetic nuanteaza o stare de fapt, o amplitudine a metaforei existentiale, un tot unitar din care, cu părere de rau, ne despărtim mai devreme sau mai tarziu!
un text bine construit si riguros argumentat printr-o forta de pătrundere în adancul sufletului si gandului critic al fiecarui lector avizat!
cu plăcerea lecturii,
cu prietenie sincera,
petru sebastian hamat

bucuros prietene pentru vizită. din punctul tău de vedere, evident că ai dreptate, numai că trebuie să recunoaștem că moartea, ca și viața, sunt atribute lae existenței pe pământ în care amestecul omului nu este pe deplin justificat. așa cum spunea și liviu-ioan mureșan, trebuie să acceptăm acea guvernare a (sorții, spunea liviu) a existenței. eu consider că fără moarte nu poate exista viața și invers.

mulțumesc, prietene pentru popas. te aștept cu drag și altădată

cu sinceritate,
teodor dume,