Poezii

Tremur ca și cum mi-ar fi frică de umbra pitită sub fereastră. îmi țin respirația s-o aud când trece pervazul trag pătura peste mine și încet mă întorc de pe o parte pe alta aud

TDTeodor Dume

0

4

Trupul meu a fost gândit ca după câteva bătălii cu sinele să depună armele discret o să sune retragerea pentru a face loc altor trupuri pregătite de drum - un drum pe care doar se

TDTeodor Dume

0

0

sunt petecul umbrei mele ce nu mai poate fi folosit la nimic nici măcar la peticitul umbrei celorlalte lucruri care au fost și nici nu mai pot să reproduc din spațiul prin care am

TDTeodor Dume

0

2

Cuvintele vin unul după altul din atelierul unde se împletesc literele pentru cuvântul Om nimic suspect decât o majusculă aflată de dinaintea altei litere sau un traducător care a

TDTeodor Dume

0

4

Am îmbătrânit asemenea ceasului atârnat de cuiul intrat în peretele scorojit din casa bunicii cu toată puterea rămasă în mine mă trag înspre umbra lăsată de ultima rază a soarelui ascuns

TDTeodor Dume

0

6

Moartea mea are ochii negri ca ai unui corb rătăcit în văzduh știu că mă caută am închis ușa să nu mai poată intra dar i-am lăsat un bilețel sub prag unde deseori lumina se ceartă cu

TDTeodor Dume

0

7

Pe valiza de armată a lui tata bine pitită într- un colț al podului de pe casa bunicii au mai rămas câteva urme de vopsea verde şi o sculptură de briceag pe o inimă ştearsă de vreme în

TDTeodor Dume

0

0

în închipuirea mea trăiește o mamă sigur e mama face parte din mine dimineața la amiază și seara când vorbesc cu Dumnezeu își pune capul între palme și mă privește tăcut din ochii

TDTeodor Dume

0

0

Mama mea era cea mai bună mamă din lume seara după ce tata aprindea lampa de petrol ieșea în pragul ușii din lemn îmbătrânit atacat și el de carii și ne striga pe fiecare pe nume "haide

TDTeodor Dume

0

2

niciun simptom și nicio durere căzută în mine și zdrobindu-se ca o piatră liniștea imortalizează tot ceea ce am fost ca un orb îmi pipăi cicatricea și mă strig încet nu-mi răspunde

TDTeodor Dume

0

3

corpul meu e un templu în care intru dimineața la amiază și seara pentru dezvelirea sufletului această golire e un ritual și îl practic în spațiul în care doar iubirea coboară odată cu

TDTeodor Dume

0

1

nu am aflat niciodată de ce tata plângea în somn și de ce își ținea mâinile sub cap în aceeași poziție noapte de noapte poate că mamei i-a șoptit înainte de a stinge lumina când îi

TDTeodor Dume

0

2

acolo unde am vrut să ajung și nu am ajuns cineva cotrobăie sub albastrul decupat se vede Dumnezeu aplecat peste o carte zadarnic mă prăbușesc pe genunchi și-l rog să-mi spună de ce nu mai

TDTeodor Dume

0

0

limba de clopot sprijinită-n păianjen - sat aproape gol

TDTeodor Dume

0

8

când îți vine timpul calci pe întuneric ca pe o iarbă cosită prea devreme primăvara o altă realitate respiră din tine e ca și cum ai traversa strada simțind umbrele altui anotimp nu te clatini

TDTeodor Dume

0

2

mama n-a murit am văzut-o în vis frământa aluatul pentru praznicul bunicului plecat cu o zi înainte de Crăciun m-a privit cum priveşti lumina din felinarul abia aprins apoi a

TDTeodor Dume

0

3

n- am scris mereu despre mine sau despre umbrele ce se înghesuie în spatele meu în plină amiază ci și despre alte gesturi am creionat durerile altora și m-am bucurat atunci când a fost

TDTeodor Dume

0

6

azi-noapte mi-am văzut moartea și am crezut că vrea să doarmă cu mine în același pat cum o mai făcuse de vreo două ori să povestim despre una-alta și îndeosebi să continuăm discuția

TDTeodor Dume

0

0

Să simți ceea ce alții nu simt e ca și cum ai avea o carafă plină cu vise pe care nu poți să o împarți cu nimeni nici azi nici mâine și niciodată nu-i bai zici fiecare cu visul său

TDTeodor Dume

0

2

ultima suflare e a unui muribund uitat sub o pojghiță de umbră

TDTeodor Dume

0

2

în fiecare dimineață îmi îmbrac singurătatea nu e cine știe ce tocmai de aceea nici nu o probez îmi vine bine ca să cădem la pace ea îmi îmbracă umbra și uite așa ieșim la plimbare cineva

TDTeodor Dume

0

9

nu știu dacă sunt cel mai potrivit obiect de decor pentru o cameră cu un pat o scrumieră și un suport pentru lumânări tot ceea ce a mai rămas din ce aveam e o imagine înghelbenită pe

TDTeodor Dume

0

4

de la o vreme începe să mă doară rău spatele la ora când cocoșii echilibrează noaptea tresar îmi rotesc ochii prin cameră cobor din pat și ca un ultim gest îmi pipăi părul până mă pierd

TDTeodor Dume

0

4