Poezie
Sens ezoteric
carte: timpul, devoratorul de umbre
1 min lectură·
Mediu
nu știu nimic despre mine
și asta pentru că tata
era un secretoman
trăia mai mult singur
și își dilua venele cu vodca
cumpărată pe datorie de la
cooperativa din sat
privea mereu în gol și
uneori îl înjura pe Dumnezeu
pentru că mama plecase
într-o dimineață ploioasă
de primăvară
și nu s-a mai întors...
de atunci Dumnezeu i-a rămas dator
cu o explicație
iar eu
sunt mult mai sărac
decât la nașterea mea
când nu știam să spun
lucrurilor pe nume
tata nu a fost om rău
poate și-ar mai fi dorit
o umbrelă
o sticlă cu vodcă
și încă un copil
un copil
și atât
oricum nu știu
cât de mult îmi pasă
vreau doar să mă așez
între minciună și adevăr
ca un sens giratoriu
să pot menține echilibrul...
0194.993
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “Sens ezoteric.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/13896230/sens-ezotericComentarii (19)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un vers frust direct dus pana la o sinceritate debordanta, asumat in totalitate:
\"oricum nu știu
cât de mult îmi pasă
vreau doar să mă așez
între minciună și adevăr
ca un sens giratoriu\"
Da... tatal si copilul... acea incordata rasfrangere dar si indepartare
... privirea mereu indoielnica mereu pusa sub acel semn al intrebarilor... ce se intampla atunci cand se produce ruptura definitiva:
\"privea mereu în gol și
uneori îl înjura pe Dumnezeu
pentru că mama plecase
într-o dimineață ploioasă
de primăvară
și nu s-a mai întors...\"
Greu de tinut echilibrul prietene... da!
suntem mai saraci, mult mai saraci decat la nasterte! fara indoiala!
Un gand bun!
\"oricum nu știu
cât de mult îmi pasă
vreau doar să mă așez
între minciună și adevăr
ca un sens giratoriu\"
Da... tatal si copilul... acea incordata rasfrangere dar si indepartare
... privirea mereu indoielnica mereu pusa sub acel semn al intrebarilor... ce se intampla atunci cand se produce ruptura definitiva:
\"privea mereu în gol și
uneori îl înjura pe Dumnezeu
pentru că mama plecase
într-o dimineață ploioasă
de primăvară
și nu s-a mai întors...\"
Greu de tinut echilibrul prietene... da!
suntem mai saraci, mult mai saraci decat la nasterte! fara indoiala!
Un gand bun!
0
luminița,
semnul tău luminează puternic.
mulțumesc mult
cu sinceritate,
teodor dume,
semnul tău luminează puternic.
mulțumesc mult
cu sinceritate,
teodor dume,
0
solitudinea profunda,insatisfactia existentiala,gustul amar al vietii vin uneori de la aceste strafunduri profunde intra si extra uterine
nevoia de poezie nu poate fi mai salutara ca în aceste momente unde pamantul si soarele asculta durerea unuia ,a tuturor
poem de mare adevar ,desi multi se pot regasi si consola ,simti mai putin singuri dupa lectura
nevoia de poezie nu poate fi mai salutara ca în aceste momente unde pamantul si soarele asculta durerea unuia ,a tuturor
poem de mare adevar ,desi multi se pot regasi si consola ,simti mai putin singuri dupa lectura
0
plăcută și onorabilă trecerea ta, prietene.
pentru remarca sinceră din deschiderea commului tău, rămân îndatorat.
mulțumesc mult pentru interpretare și recepția corectă a mesajului
cu prietenie,
teodor dume,
0
angela,
ai punctat iarăși bine și tocmai de aceea semnul tău mi-a întărit convingerea că ceea ce-am scris a fost recepționat ca atare.
mulțumesc și te mai aștept
cu sinceritate,
teodor dume,
ai punctat iarăși bine și tocmai de aceea semnul tău mi-a întărit convingerea că ceea ce-am scris a fost recepționat ca atare.
mulțumesc și te mai aștept
cu sinceritate,
teodor dume,
0
Între stânga și dreapta suntem centrul de greutate. Niciodată nu știm nimic despre noi, știm doar că trebuie să străbatem sârma de la un capăt la altul.
Un poem emoționant!
Un poem emoționant!
0
elena,
bine ai venit la mine în pagină!
semnul tău e benefic. mulțumesc mult.
te mai aștept
cu sinceritate,
teodor dume,
bine ai venit la mine în pagină!
semnul tău e benefic. mulțumesc mult.
te mai aștept
cu sinceritate,
teodor dume,
0
Dincolo de mesajul, în regulă, al textului, văd prea mult prozaism aici. N-aș fi spus nimic, dacă m-aș fi aflat în fața unui poet care narativizează în ceea ce scrie. Dacă ai face un experiment, așezând rândurile ca în proză, ai vedea că nu există acea substanță care dă naștere poeticului pur. Iar simplele \"margini de tăcere\" nu aduc efectul scontat.
0
Uneori tocmai incercarile vietii ne fac mai intelepti,
mai capabili de a gasi singuri un echilibru...
Un poem trait, reflexiv si emotionant totodata...
Cu simpatie,
JO
mai capabili de a gasi singuri un echilibru...
Un poem trait, reflexiv si emotionant totodata...
Cu simpatie,
JO
0
mulțumesc, domnule george
pentru trecere și părere. așa este. pare o margine (mejdie) între poezie și proză
o să încerc să injectez cu puțină esență. pe moment mă limitez la atât.
mulțumesc mult pentru sinceritatea cuvintelor
stimă și considerație,
teodor dume,
0
ioana,
mulțumesc pentru modul în care încerci să menții *echilibrul*
te aștept cu drag de fiecare dată
cu sinceritate,
teodor dume,
mulțumesc pentru modul în care încerci să menții *echilibrul*
te aștept cu drag de fiecare dată
cu sinceritate,
teodor dume,
0
sebastian,
remarcile tale sunt corecte.
mulțumesc pentru aprecieri. te mai aștept
cu prietenie,
teodor dume,
remarcile tale sunt corecte.
mulțumesc pentru aprecieri. te mai aștept
cu prietenie,
teodor dume,
0
ce povestește de parcă ar fi real, te prinde și convinge. Penultima strofă de mare finețe. De parcă ar da înțelegere firii.
LIM.
LIM.
0
LIM,
iată o punctare atentă și mă bucur c-ai perceput-o ca atare.
realul se desfășoară în noi și numai în noi, LIM.
ceea ce-ai definit aici este o firimitură din viața de copil
și evident EU eram acela care mențineam echilibrul.
și totuși...viața s-a destrămat precum un ghem
și vezi, LIM, uneori sufăr. sufăr pentru că mă uit peste umăr și ce crezi că văd?...
îți mulțumesc prietene pentru trecere și semnul tău benefic
același,
teodor dume,
iată o punctare atentă și mă bucur c-ai perceput-o ca atare.
realul se desfășoară în noi și numai în noi, LIM.
ceea ce-ai definit aici este o firimitură din viața de copil
și evident EU eram acela care mențineam echilibrul.
și totuși...viața s-a destrămat precum un ghem
și vezi, LIM, uneori sufăr. sufăr pentru că mă uit peste umăr și ce crezi că văd?...
îți mulțumesc prietene pentru trecere și semnul tău benefic
același,
teodor dume,
0
Ma intreb daca este acelasi lucru: izoteric si ezoteric. Daca da, ma bucur sa citesc un poem profund (si) ancorat in realitate :)
Toate cele bune!
Toate cele bune!
0
ma-nchin in fanta *elucubratiunii*...poetice...ce mentine, pare-se, echilibrul...intre cine?... intre adevar si minciuna?...ale cui?...
0
iuliana,
da, ai țintit bine.
îți mulțumesc pentru trecere și apreciere. mă bucur să te am oaspete.
te mai aștept
cu sinceritate,
teodor dume,
da, ai țintit bine.
îți mulțumesc pentru trecere și apreciere. mă bucur să te am oaspete.
te mai aștept
cu sinceritate,
teodor dume,
0
ioana,
mulțumesc pentru trecere și semn.
răspunsul se află în spatele cuvintelor, ioana.
și ce simplu e...
același,
teodor dume,
mulțumesc pentru trecere și semn.
răspunsul se află în spatele cuvintelor, ioana.
și ce simplu e...
același,
teodor dume,
0

cu același respect al cititorului,L