am asteptat
din toamne
desprindeam frunze
ma intristam
printre arborii grei
si am incercat
seva in trupul lor pustiu
sa plang, sa rad, sa fiu
sa te nasc
pe un ram inalt
mugur
tu stii sa m-atingi
ca o ploaie tarzie,
cu rod
stii sa-mi asculti
inimile,
cele sapte,
pulsand cantecul vietii
stii sa ma dezbraci
de pretentii,
sa-mi pui condurii
tainei cu
n-am bani
am vise
dar painea nu se cumpara
nu se vinde
pe vise
mi se spune
sa-mi caut de lucru
in fabrici vor
oameni-roboti
e drept, ei au bani
dar n-au vise
iar visele
nu se
am obosit sa alerg dupa mine
am degete scurte
ma cioplesc stangaci
ma frang intre inima
bantuita de greieri
si-un creier rascolit de varcolaci
ma dor urmele mele
pe urmele mele
ma ascult
ca minutarul unui ceas
pamantul mi se-nvarte incet sub calcai
soarele se stinge in orizonturi, galbui
cerul, norii si trece peste case
ca pasarea o aripa in zbor...
tu, tu undeva, in gandul alb
Timpul trece repede
azi e ieri, maine e azi
maturi intamplari, le numeri,
le sortezi, le plangi, le arzi
iti faci calcul la venituri,
cheltuieli si sentimente
iti raman banii de paine
si un
Locul unde sunt eu
e undeva mult spre rasarit
acolo te-am regasit, liniste,
ostenita ca dupa un zbor peste mare.
Am alergat sa-ti lunec pe raze
sa-ti asez la picioare
somnul meu,
iar tu
sa ma
Traim intr-o lume razvratita.
Razboinici de mici
aruncam bucurosi sageti
ne aparam lovind
si peste toate ne consideram victime
Ne purtam tot mai des mastile
ne torturam inimile
nelasandu-le
ah, dac-ai stii trupul meu...
ah, dac-ai stii trupul meu
aproape femeie
aproape copil
aproape-ndraznet
aproape tiptil
ah, dac-ai stii...
dac-ai stii sanii mei plini
sanii mei goi
sanii
mi-e timp de cernut lumina
de nascut o iubire
si de crescut o inima
de invatat un gand
mi-e timp de vesmant
de lipit ciob de ciob
secunda de eternitate
fecunditate
timp de necitit
o strada si orasul tacut.
sub copaci, pe o banca,
se odihneste ziua
pe fruntea ei fierbinte
citesc urme de pasi trecatori
si te aflu veghetor
la nasterea fiecarei
aceste doua lumi
si eu
usa pe care o deschid
o inchid
dupa care m-ascund
pe care\'o ascund
si aceste doua lumi
una care este si nu-i a mea
alta care nu-i si-mi apartine
si eu
si-as
cai salbatici
cu doua suflete,
copite razvratite,
piele de noapte orientala,
ochii-teaca de cutit,
buze arse de ura si de iubit,
serpoaice cu oase,
cu tate frumoase,
pline de
ochii tai pareau mari si sinceri
si nu m-au durut intrebandu-ma
as fi vrut sa-ti vorbesc
despre ploile care ma ard
despre noptile care ma sting,
dar am tacut
undeva, ochii tai s-ar fi
mama, afara e razboi?
nu, copile, e doar ploaia
mama, afara cineva plange
nu, copile, e doar ploaia
mama, ploaia ne-a intrat in casa
taci, copile,ascunde-te sub inima mea
mama, ploaia e
de la o vreme
te iubesc linistit,
cu tristete, intrerupt,
aproape despletita
de palmele tale,
tu nici nu stii...
imi zambesti
si mereu vii sa adormi
intre inima mea si-un sarut
si cat
Toamna e o poveste veche.
Paseste incet spre mine intr-o invaluire de aur ,coborata parca din soare ; pe drumuri arse de vara rostogoleste un cerc de nostalgii in care se prind ,rand pe rand
dragul meu ,
am lucrat mult la aceasta scrisoare ,
la inceput a fost lunga ,
plina de scuze,de explicatii ,
de lucruri multe ,neesentiale
mai tarziu ,
cand noaptea a dat spre ziua
si pagina
Doamne ,
asculta-ma
de aproape
gandul cu glas ravasit
gura amutita ,
asmutita ,
inima cu umbra ei nedeslusita
de carne \'mpietrita
asculta-ma ,
Doamne ,
de aproape
cum plang in