muza cea de taina

stii sa-mi asculti
inimile,
cele sapte,
pulsand cantecul vietii

si mai ales finalul, imi place foarte mult.
totusi parca acel \"si\" intre strofele 3 si 4 sugereaza o incheiere a enumerarii, in strofa 4, care parca anuleaza punctele de suspensie si \"si cate si mai cate\", citind poezia fa ra acel \"si\" parca pot sa-mi imaginez mai multe; e doar o parere personala.

in poezia asta Mae surprinde taina stiintei veritabile:
\"si cate si mai cate,
fara sa stii macar!\"

acest fel de a sti nu tine de ludic, unde fenomenul e spontan, ci de o stare imaculata a inimii. Cel care stie cu adevarat:

sa fie ploaie tarzie cu rod

sa asculte cele sapte imimi(aici, atentie,e simbolism numeric)pulsand cantecul vietii

sa simplifice incalceala, instaurand firescul:\"stii sa ma dezbraci
de pretentii,
sa-mi pui condurii
tainei cu aripi,
sa ma-nalte pe varfuri\"

sa aduca cerul asa de aproape, iata, toate acestea ne sugereaza o fiinta minunata, probabil un chip ideal al iubirii.

si cand te gandesti ca acesti oameni nu se vad de la sine, ci trebuie descoperiti, pentru ca ei nici nu stiu macar despre ei, cate le pot face.

Mae, iata ce numesc eu o calatorie spre esenta

magule, iti multumesc de comentariu, de cele mai multe ori comentariile tale \"desavarsesc\" poezia
da, cuvantul cheie, ideal

mi-a placut mult! chiar daca nu ti-as fi vazut numele as fi stiut ca tu ai scris-o, cu sensibilitatea si simpletea ce te caracterizeaza, cu mesajul deosebit de puternic! finalul reusit! :)

gavroche, multumesc,scuze, am modificat
hera, asemenea.vezi ca ai mesaj!