La o răscruce de baruri

Un poem al contrastelor creat din imagini ale unei realități brutale pe care adesea alegem să nu o numim. Ca și cum dacă nu ar avea nume am avea poate șansa, poate, a doua oară să nu o mai întâlnim. Poezia de genul acesta are aer de activism transmis în genul de graffitti realizat de Bansky.

Activismul pe care îl semnalezi se simte nu doar în critica societății de consum și a alienării, ci și în felul în care poemul ne forțează să privim direct în această „baltă lipicioasă” a existenței urbane.
Mulțumesc pentru citire!

un soi de lirică ce prefațează abjectul (cu sens, dar tot abject, de la Bukovski). Desigur, cu instrumentele de pana acum poate fi considerat un reportaj poetic, cu distanțe luate regulamentar şi cu respirații impersonale, dar personal cred ca este mai mult de atât. Mai degrabă un organism autentic, aici într-o stare de latență, subiect de observație.

sunt cateva pasaje ok in text, nimic memorabil insa. ioan es pop, ion mureșan, ahoe = tudor george cu ale sale balade singaporeze ne creează altfel de universuri în care pacatul și viciul abundă. aș putea spune că desi e cu și despre carsme si populatia lor, poemul n-are buda, n-are filosofic vorbind, acel zvac. nu e suficient sa mergi la teatru ca sa scrii despre teatru, la fel e si la crasma de baut. nu bei doar bautura, bei povestile si personajele.

Poemul acesta nu își propune să impresioneze sau să devină memorabil prin povești și personaje conturate, ci să surprindă un fragment de realitate, o atmosferă. E mai aproape de o fotografie poetică decât de o narațiune. În alte texte pot apărea și oamenii, și vocile, și istoriile lor, dar aici am vrut să fixez decorul, vibrația locului. Nu toate poemele trebuie să adune totul deodată — unele sunt doar schițe, cadre care pregătesc terenul pentru alte imagini. Faptul că nu place tuturor e firesc; important e că și-a atins intenția.
Mulțumesc pentru lecturare și că a-ți găsit ceva bun în text.

si am scris o replica. cred ca am conturat bine diferentele. daca ai vrut doar o fotografie, apoi trebuie multa maiestrie sa pui intr-un cadru viața de crașma. plus ca ați se scrie legat.

cu cel scris de Ancuța. Vă mai trebuie măiestrie. Cum bine a sintetizat și tipul de la România literară când i-ați trimis poeziile:"Nu se înțelege nimic din textele dvs. trimise redacției… Există dicteul automat al suprarealismului, dar pentru aceasta ar trebui să aveți, în subconștient, bogate, dacă nu chiar fabuloase, asociații de imagini, o bogăție lexicală extraordinară, care să izbucnescă spontan sau quasi-spontan când scrieți. Dvs. practicați un fel de automatism lingvistic, înșirând cuvintele după bunul plac, oarecum după modelul dadaist, dar fără expresivitatea acestuia. Nu pot găsi, cu toată bunăvoința mea, emoție sau meșteșug etc etc"

Intervin pentru a vă încuraja să nu dezarmați şi să continuați ce ați început: ascensiunea de a vă cuceri propriile înălțimi lirice. Ceea ce a scris domnul Ancuța, prin care vă sugerează că sunteți slab, este de fapt o vendeta la adresa mea, lovind în dumneavoastră din păcate, ca victimă colaterală. Domnul Ancuța, dincolo de eforturile de a lăsa de la el în ultima vreme din dorința de a îşi construi o legiune, rămâne acelaşi personaj vindicativ, invidios, evident că unii au nivel mai mare decât al său. Nu că nu ar fi meritat un 101, dar la nivel uman nu e de riscat cu cineva care are prea multe libertăți aici. Şi cu asta închei: evident că un text recomandat de mine, care nu am, din perspectiva sa nicio valoare este un text atacabil de domnul Ancuța. Ni se propune o alternativă poetică la poemul dvs. ca şi cum la poemele lui Mureşan ai veni cu un poem de Nichita Stănescu prin care vrei să demonstrezi că Mureşan e sub Stănescu. Nu are nimeni pretenția să scrieți precum Leonard Ancuța, vă asigur!

Şi încă ceva: ați debutat la poezie.ro la sfârşitul lunii mai 2025 şi deja domnul Ancuța v-a atacat! E bine, credeți-mă, l-ați speriat!

nu am comparat mere cu pere, am evaluat două texte cu aceeași temă: cârciuma. Faptul că mi-a plăcut mai mult textul lui Ancuța, nu cred că e un păcat. Chiar dacă e, după cum spuneți, dușmanul dvs. Nu fac parte din legiunea lui Ancuța, istoricul comentariilor dintre noi o spune clar și răspicat. Altceva, am citat niște considerații critice și am dat și sursa. Nici aici nu văd încălcarea vreunei norme. Care sunt abaterile? Diferențele de opinie? Eu nu sunt veteran. Sunt cei cu 20 de ani pe aici. Și povestea mea din 2023 nu e chiar cum o spuneți, începe cu text în Atelier, cu protejarea lui Rudy când ataca cu talpa înainte fiecare text de-al meu etc. Poezie.ro e un atelier. De acord.

cu cel puțin o oră când vreti să schimbați registrul conversației și să treceți pe mitocănie. Eu vă ignor și dvs câștigați și mai mulți bani

În primul rând, țin să mulțumesc domnului Bogdan și doamnei Otilia pentru citire, analiză și susținere.
În al doilea rând, recunosc, am intuit că textul ar putea stârni o astfel de avalanșă de reacții, mai ales după ce nivelul mi-a fost ridicat — mulțumesc încă o dată domnului Bogdan pentru acest impuls.
A fost un fenomen evident, cu atât mai mult cu cât urmărisem deja controversele dintre domnul Leonard și domnul Bogdan, apărute în comentariile altor autori.
Cât despre măiestrie, am citit și din textele domnului Leonard și îmi place cum scrie. Sunt multe lucruri pe care le pot lua ca inspirație, fiind încă la început, atât aici, cât și în literatura publică, în general.

consider că nu este normal să comparați o viață întreagă dedicată literaturii și scrisului cu eforturile unui autor care abia își începe drumul. Dacă dumneavoastră și domnul Leonard dispuneți de timp ori activați în acest domeniu de mult timp și, practic, se poate spune că ați trăit prin scris, este normal ca nivelul pe care îl aveți să fie la înălțime și să corespundă măiestrie de a scrie.  
Sunt de aceeași părere cu Domnul Bogdan, care menționa într-unul din comentariile sale că măiestria vine din multă lectură, din foarte multă lectură, dar pentru asta este nevoie și de timp alocat corespunzător.
Un timp de care eu nu dispun, activitatea mea fiind departe de acest domeniu. Mă dedic lecturii și scrisului doar atunci când am timp liber, de obicei în weekend sau 1-3 ore pe zi/noapte.
Eu sunt pe această platformă pentru a crește.

mă bucur că ați ales să scrieți o replică după textul meu, dar mă întreb — retoric — pentru a demonstra ce, și cui?
Nu era cazul.
Se știe deja că scrieți bine, iar toți autorii, inclusiv eu, vă recunoaștem măiestria.

Mi se pare că acest exercițiu rămâne strict pentru dumneavoastră, ca o formă de autoafirmare subtil legată de deciziile altei persoane.
Cu tot respectul, mie îmi pare mai degrabă o joacă de copil ofensat.

Și cred că nu v-ați ales persoana potrivită. Sunt aici autori, având cariere publice de zeci de ani, adevărați "veterani", în raport cu care o astfel de demonstrație ar avea greutate. Eu sunt la început, cu doar câteva luni de experiență în literatura publică. Poate acolo ar fi mai nimerit să vă măsurați abilitățile.

Respect și să ne citim în continuare.

Cred că abuzezi de comparații ”ca niște” de exemplu, apare în trei strofe. Scuze pentru intervenție.

Mulțumesc pentru remarcă și lecturare, voi ține cont de părere.
Nu face să vă scuzați.
Accept critica constructivă.

ai mult mai mult timp decât mine din moment ce ai produs 14 texte, față de 7 ale mele, în aceeași perioadă de referință, iulie-august. Ca să optimizezi perioada ta de formare, cred că ar fi trebuit să scrii doar 7 și să citești de celelalte 7.

nu știu ce înseamnă "hârșit" în limba română? Ați vrut să scrieți "hârșâit"?

Când vorbim despre textele publicate, este important să facem distincția față de textele produse. Nu toate textele pe care le-am scris sunt destinate publicării; dimpotrivă, o mare parte dintre ele rămân în faza de "atelier" sau chiar sunt arse, un act pe care îl consider adesea o parte esențială a procesului de creație.
Am avut o perioadă lungă de stagnare perioadă în care practic nu s-au creat nimic. Așa cum ați menționat în comentariul anterior la fel și pagina mea nu a fost scutită de texte "atelier" și "pagină de autor". Mai mult, am retras chiar și texte publicate deja aflate în "atelier" ori "pagina de autor" pentru a le revizui, lucru pentru care am fost mustrat de domnul Pașa.
Cred cu tărie că acest proces este firesc și necesar. O carieră de autor nu este un drum drept, lipsit de cotituri.
Interesul și motivația de a merge mai departe vine din "cotiturile" care ne ajută să ne definim când drumul este perfect drept și se întinde până la orizont, riscă să își piardă din fascinație.
Nu-mi propun încă să-mi etalez abilitățile în fața dumneavoastră, a domnului Ancuța, sau în fața unui alt autor deja consacrat. Încă sunt în faza în care mă inspir de la voi pentru a-mi dezvolta propria voce literară.