Romulus Câmpan Maramureșanu
Verificat@romulus-campan-maramuresanu
„memento mori...”
Biografie Romulus Câmpan-Maramureșanu Portofoliu școlar, liceal (12 ani), apoi profesional (parțial), universitar, academic (13 ani): 1. Școala Gen. Nr. 6, Baia Mare 2. Liceul Ind. Electrotehnic nr. 4, tr. I, Baia Mare 3. Liceul Sanitar, cls. Aparatură Medicală, tr. II, Cluj-Napoca 4. Brigada de elită Grăniceri, Curs Sanitar Infirmieri, 6…
M-ai înțeles și m-ai bucurat iar.
Să fii păzit de Iubirea-i.
Cu mult respect,
Pe textul:
„Voroneț" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Iar m-ai împins în prăpastia sublimului prietene George.
Puțin iz metalic în \"potirele omoplaților\", dar perfect cuibărit în vântul albastru al peisajului cu troiță.
Mulțumesc de împingerea în sublim.
Cu drag și respect,
Pe textul:
„Vântul albastru" de holobaca gheorghe
Multă mulțumire de semn și încurajare.
Cu mult respect,
Pe textul:
„Autoportret..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Cu mult respect,
Pe textul:
„Inventar..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Cu mult respect,
Pe textul:
„Starea de neveghe..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Azi mă doare atât ieri cât și un pic de mâine, dar totuși Aleluia!
Cu respect,
Pe textul:
„Starea de neveghe..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Habar nu am cine v-a pus această poezie foarte reușită la atelier.
Poate vreo greșeală pe care de oboseală nu o sesizez?
Eventual unul dintre \"Criticii...\" cărora să fi uitat să le restituiți cele de cuviință? (Doar o un gând bezmetic...)
Sensibilitate, adâncime, simplitate în ecouri de gânduri cuminți. Poem clasic al versului alb.
Felicitări.
Cu respect,
Pe textul:
„Dă-mi un sărut, acont" de Nextmarius
De îmbunătățitPlâng uneori de bucuria durerii simțite doar prin versuri dar netrăită. Peisajul acesta -imaginat sau nu- al durerii trăirii unei vieți a cărei singură bucurie este înghețata din borcanul nespălat de miere, m-a colpleșit. Iar m-ai făcut să văd totul; ca la Holocaust Museum din Washington DC, unde în fața unui gemuț deschis se aude sfârâiala oului în tigaie, și glasurile de prunci ale unui ghetou de dinainte de evacuarea la Auschwitz.
Poezie de excepție.
Felicitări, prietene.
Cu respect,
Pe textul:
„Family Album" de Constantin Codreanu
Bucurie și drag în cuvintele semn.
Cu respect,
Pe textul:
„Idol..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Interesantă, cărându-mă cu sine această extrem de extinsă, însă bine încadrată \"personală\".
Imagine de clepsidră ascunzându-și în nelimitare, valoarea fiecărei pietre.
Pentru o vreme, am tot căutat și eu un Sancho, negăsind însă, l-am trimis din mine pe Don la plimbare, devenind Sancho. Mă strângea prea mult armura.
Cu respect,
Pe textul:
„Mâna" de Nextmarius
Mi-a plăcut mult poezia-ți, bănuiesc că a ajuns la atelier inclusiv din motivele de mai jos:
mâna-mână
româna-română
cenusă-cenușă
vesnicie-veșnicie
Repară și reafișează.
Succes.
Cu respect.
Pe textul:
„Testament" de Rapid Daniel
De îmbunătățitMă bucur să vă citesc reflexiile.
Interesante, de o simplitate dincolo însă de superficial.
Ca tentativă de răspuns, chiar dacă întrebarea din final e retorică doar, depinde ce e sinuciderea însăși. Dacă doar act amoral, sau eventual păcat.
A fi sau a nu fi, reiterat.
Iertați-mi îndrăzneala, dar (deocamdată) mânuiți cu mult mai multă naturalețe acest gen literar, decât rima.
Cu respect,
Pe textul:
„Mă întreb ..." de Nextmarius
Uneori mi-e așa de greu să decid dacă să fug de mine, sau să-mi fug în întâmpinare.
Cu drag și respect,
Pe textul:
„Asintactica - experiment" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Mulțumesc mult de semn, dar
\"1Sca-2ra-3beu 4de 5in, 6din 7mă-8ta-9se 10al-11bas-12tră, 13ochi 14orb 15de 16gra-17nit\"
mie tot 17 îmi iese.
Help!!!
Pe textul:
„Idol..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Superbă aducere aminte, omagiu cu colivă de vânt și miros de fân proaspăt cosit, împachetat în prima pagină a Evangheliei după Ioan.
Cu mult respect,
Pe textul:
„Bunul meu e în ierburi" de Casandra Marilena Adam
Rar mi-a fost dat să citesc atâta zvâcnire în atât de puține cuvinte.
Vijelia gândului este perfectă, nici după trecere nu-și pierde intenția.
Felicitări.
Cu respect,
Pe textul:
„In stropul nemarginirii somnului" de Nicolae N.Negulescu
Regal de clasicism, impecabil și personal, îmi place schimbarea bruscă de culoare și pensulă din cele patru versuri finale.
Genială folosirea lui \"am fost\" în loc de \"n-am fost\" în ultimul vers! Este tocmai germenele de rost și demnitate revoltându-se în bobul chiar \"searbăd\".
Cu mult respect,
Pe textul:
„Exil (I)" de George Pașa
Sunt copleșit de bucuria de a ne fi regăsit în \"Cornel\", unii chiar de-a binelea!
Da, da, da, vouă NE-am scris, tuturor celor care citindu-ne unii pe alții, devenim părtași ai umilinței și îmbucurării agoniei versului.
Dumnezeu să vă binecuvânte pentru semnul de drag, mă duc să zburd!
Cu ales respect,
Pe textul:
„Asintactica - experiment" de Romulus Câmpan Maramureșanu
Nu vă răspund din două motive:
1.Din câte am observat, Agonia nu încurajează interpelațiile la comentariu, ci doar la text.
2.Vă rog să îmi, apoi să vă, recitiți comentariul, scriindu-mi apoi un e-mail corect din punctul de vedere a ceea ce într-adevăr am scris, și-apoi al scrierii limbii române, după care am să încerc să vă răspund.
Las totuși la latitudinea editorilor, dacă pot să-mi permit un răspuns direct, care să nu fie trimis la offtopic.
Cu respect,
Pe textul:
„Eu nu mi-s Eminescu" de Nextmarius
De îmbunătățitDacă nu ești poet, așa cum scrii, de ce ne-ai \"onorat\" cu prezența-ți la Agonia?
Îți mulțumim de ridicarea la rangul de erudiți, îmi/ne face plăcere.
Nimeni n-a îndrăznit să te facă necioplit, eu personal nu cred că ai fi necioplit, necioplirea fiind o stare la care -așa cum bine spui- omul se scoboară...
Păcat de dumneata.
Ai spirit critic, te pretezi bine la polemică, ești inteligent, de ce nu o iei de la capăt, făcând restituțiile de rigoare, comentând scrierile altora, cu bun simț și respect intelectual, lăsând poeziei din dumneata timpul necesar împlinirii.
Eu am așteptat aproape 35 de ani sperând să înțeleg durerea și frumusețea a ceea ce se contopea în mine. Sunt doar la început de drum, am primit și mere și scatoalce, dar te asigur că dincolo de fragilitatea inerent umană a membrilor Agonia care ar putea fi de acord cu mine, nimeni de pe acest site nu merită invectivele încăpățânate pe care le împrăștii.
Cu același respect,
Pe textul:
„Eu nu mi-s Eminescu" de Nextmarius
De îmbunătățit