RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Între voi s-a interpus o paralelă, căreia i-ai dat forma unui histrion, pentru a te distra pe seama ei, în timp ce iubirea eșua aiurea, iar reminiscențele ei creau o distanță echivocă pusă între voi, cu scopul de a nu vă apropia unul de celălalt.
Ai fugit din cauza acestei paralele, căci ție îți plac dreptele ce se intersectează în sinele tău, manifestând idiosincrazie la frig și apetențe față de mirări, visări, iertări și izbăviri, căci doar tenebrele, neantul și genunile au miros de doliu.
Ai fugit din cauza acestei paralele, căci ție îți plac dreptele ce se intersectează în sinele tău, manifestând idiosincrazie la frig și apetențe față de mirări, visări, iertări și izbăviri, căci doar tenebrele, neantul și genunile au miros de doliu.
Pe textul:
„paralela cu limba scoasă" de Dorina Șișu
0 suflu
ContextBucuria sparge cupola de ceață, își inserează lumina în pâcla obtuzității, dezabuzării și obnubilării, își caută miracolul prin lume, viață și oameni, însă nu îl găsește, ne fotografiază stările induse de efectele ei, iar poza o pune în rama zilei, pentru a o privi când suntem asaltați de decepții, dezamăgiri și blazări.
Am imortalizat cu privirea oameni-fluturi, oameni-molie, oameni-abis, oameni-vise, toți se apără activând un scut de lumină.
Am imortalizat cu privirea oameni-fluturi, oameni-molie, oameni-abis, oameni-vise, toți se apără activând un scut de lumină.
Pe textul:
„În geană lumina" de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextEu prefer un anotimp care se adaugă celor patru anotimpuri, în care non-disperarea să fie numitorul comun al tuturor oamenilor, al tuturor măsurilor, lucrurilor, faptelor, în care astăzi se dilată în sus și în jos, în stânga și în dreapta, cuprinzând cerul și subteranele ființiale, înglobând trecutul și viitorul, în care urletul difuz să fie trecut pe silențios, care să transforme o întunecare din care nimeni nu a reușit să evadeze într-o lumină binefăcătoare în care toți oamenii să fie eliberați.
Într-adevăr e un poem ca un anotimp al imaginației fecunde.
Felicitări !
Într-adevăr e un poem ca un anotimp al imaginației fecunde.
Felicitări !
Pe textul:
„ne satură, în sfârșit" de marin badea
Recomandat0 suflu
ContextÎn loc să te micșorezi tot mai mult, să devii mai mică decât esența ta, așa de mică încât numai tu să te vezi pe tine, restul trecând pe lângă tine ca și cum n-ai fi, mai bine te mărești mai mult, tot mai mult, până atingi cerul și timpul se comportă cu ființa ta ca un prieten, înlăturând spleenul, nu ca un adversar.
Cu cât te ridici mai mult, cu atât căderea e mai dureroasă, așa că ori îți implantezi în pământ rădăcini ființiale, ori levitezi, anihilând forța gravitațională cu forța imanentă creației lirice.
Cu cât te ridici mai mult, cu atât căderea e mai dureroasă, așa că ori îți implantezi în pământ rădăcini ființiale, ori levitezi, anihilând forța gravitațională cu forța imanentă creației lirice.
Pe textul:
„despre un alt fel de tandrețe" de Neagu Raluca
Recomandat0 suflu
ContextCei mai mulți dintre noi doresc a avea mai mult decât posedă, vor să-i imite (și o fac jalnic) pe cei cu vocații diverse, însă în graba timpului pășesc desculți prin viața care oferă, însă și cere, iar traiectoriile dezamăgirii vin de la lipsa vocației existențiale, se bifurcă în două paralele, una duce înspre nefiind, cealaltă în realizare, împlinire și succes.
În poezie totul se grăbește : timpul care nu mai are răbdare cu oamenii, iubitul care nu mai are răbdare să aștepte în fața ușii închise a iubirii, întrebările care nu mai au răbdare să aștepte răspunsurile, dorințele care nu mai au răbdare să se materializeze.
Eu am avut răbdare să citesc și să comentez o poezie purtând amprenta vocației tale.
Felicitări! Cea mai bună poezie pe ziua de azi.
În poezie totul se grăbește : timpul care nu mai are răbdare cu oamenii, iubitul care nu mai are răbdare să aștepte în fața ușii închise a iubirii, întrebările care nu mai au răbdare să aștepte răspunsurile, dorințele care nu mai au răbdare să se materializeze.
Eu am avut răbdare să citesc și să comentez o poezie purtând amprenta vocației tale.
Felicitări! Cea mai bună poezie pe ziua de azi.
Pe textul:
„permis si descompus" de Dorina Șișu
0 suflu
ContextÎn solitudine se destramă păienjenișul relațiilor formate, rămâne doar păianjenul prin rețelele gândurilor, care au defectul lipsei de prevedere și de a înlătura eventualele intruziuni neașteptate ale răului în ființă, năruindu-i perspectiva făurită asupra vieții.
Dacă totul este o dezmembrare a logicii, busola existențială s-a defectat, ghidându-ne în viață după erori, simulacre și aberații, și astfel se întrezărește o lume ciudată, descompusă până la cenușă, spulberată de furtuna intemperiilor existențiale.
Dacă totul este o dezmembrare a logicii, busola existențială s-a defectat, ghidându-ne în viață după erori, simulacre și aberații, și astfel se întrezărește o lume ciudată, descompusă până la cenușă, spulberată de furtuna intemperiilor existențiale.
Pe textul:
„Totul este o dezmembrare a logicii" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextTe-ai schimbat înglobat în alte coordonate existențiale și regreți, căci consideri că acum ești mai împuținat decât înainte, și poate că în viitor vei fi mai puțin decât ești în prezent, asta înseamnă să-ți pierzi obiceiurile, tabieturile, depreciindu-le ca fiind dăunătoare ființării.
În evoluția omului apare o dihotomie, sau mergi în același sens cu lumea, indiferent de consecințe, sau te răzvrătești față de ea și îți hotărăști propria cale de urmat în viață.
În evoluția omului apare o dihotomie, sau mergi în același sens cu lumea, indiferent de consecințe, sau te răzvrătești față de ea și îți hotărăști propria cale de urmat în viață.
Pe textul:
„terapie de ...cacao(?)" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextLIVIU
Da, m-ai răsfățat cu un raționament dens, complex și esoteric, încât dialectica lui e convingătoare, însă cred că adevărul e imuabil până când este înlăturat de alt adevăr.
Cu prietenească iubire, Răzvan.
Da, m-ai răsfățat cu un raționament dens, complex și esoteric, încât dialectica lui e convingătoare, însă cred că adevărul e imuabil până când este înlăturat de alt adevăr.
Cu prietenească iubire, Răzvan.
Pe textul:
„Nemurire și efemer. Pasagerul fericirii vs palatul nefericirii" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextÎnfometații provin din lăcomia sărăciei lucii, care se hrănește cu aer, lumină și întuneric, coborând prețul la nivelul 0, așteptând teleportarea pe planeta fericirii, care s-a demonstrat neconcludent că nici nu există, căci cohorte de înfometați își fac extensie de fericire, pe care o simt ca o boală, fiindcă s-au obișnuit cu simptomele și patologicul nefericirii emaciate.
Culorile cuvintelor curg prin apa prin care înoată pseudo-oameni.
Culorile cuvintelor curg prin apa prin care înoată pseudo-oameni.
Pe textul:
„pseudo-" de enea gela
0 suflu
ContextSă facem terapie cu lumină, pentru a ne ilumina tenebrele, să facem băi de întuneric lichefiat, pentru a ne obișnui cu neobișnuitul și nefirescul, în piața adevărului se vând fructele minciunii, care își strânge cuvintele din toate mormintele pentru a le arunca în falsitate, duplicitate și insidios.
Lumina și adevărul au similitudini, lumina posedă intrinsec adevărul divin, iar adevărul poartă în el lumina spiritului.
Lumina și adevărul au similitudini, lumina posedă intrinsec adevărul divin, iar adevărul poartă în el lumina spiritului.
Pe textul:
„efecte secundare" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextVALENTIN
Noi nu suntem grațioși, ambii suntem poeți ambițioși, care cu greu lasă de la ei, și probabil ne vom mai duela în gândirile poetice.
Noi nu suntem grațioși, ambii suntem poeți ambițioși, care cu greu lasă de la ei, și probabil ne vom mai duela în gândirile poetice.
Pe textul:
„Android și câine. Femeia" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextVALENTIN
Mă bucur că ai întins tu primul mâna, oricâte polemici avem, împăcarea este benefică, atât pentru unul, cât și pentru celălalt.
Mă bucur că ai întins tu primul mâna, oricâte polemici avem, împăcarea este benefică, atât pentru unul, cât și pentru celălalt.
Pe textul:
„Lupta dintre pozitiv și negativ. Arhitectul liric" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextChimia iubirii naște alte elemente chimice decât cele din tabloul lui Mendeleev, creierul este saturat de vise ireale ce îi dau idiosincrazii, asimilează timpul și umple hiatusurile cu elemente din matricea realității, speranțelor li se pun cătușe pentru că au debusolat și mistificat crezurile oamenilor, au infestat cu iluzii și simulacre omul, care și-a îngropat nefericirile și fără ele a rămas gol pe dinăuntru.
Iubirea pusă într-un șir divergent, se dispersează în haosul care eclipsează ordinea și echilibrul, și ne face vulnerabili la manifestările ei.
Iubirea pusă într-un șir divergent, se dispersează în haosul care eclipsează ordinea și echilibrul, și ne face vulnerabili la manifestările ei.
Pe textul:
„divergent" de Mariana Pancu
0 suflu
ContextNu e normal ca prefăcătoria care se naște să fie susținută de profitori, corupți și duplicitari, nu e normal ca raiul să fie susținut de iluzii, nu e normal ca iadul să fie umplut de histrioni, nu e normal să respirăm păcate și să ne hrănim cu simulacre.
E benefic să-ți pierzi instinctul primar și gregar, cultivând rațiunea obiectivând realul prin gnoze și gnomic, e benefic să înlăturăm spectacolul grotesc și să ne prefacem că suntem fericiți, poate cândva vom și crede aceasta.
E benefic să-ți pierzi instinctul primar și gregar, cultivând rațiunea obiectivând realul prin gnoze și gnomic, e benefic să înlăturăm spectacolul grotesc și să ne prefacem că suntem fericiți, poate cândva vom și crede aceasta.
Pe textul:
„Nu e normal dar e benefic" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextÎn loc de groapă aș pune un gol sferic, în care stă sechestrată o femeie de care frumusețea s-a îndrăgostit și nu o mai părăsește niciodată, în loc să mușc dintr-un perete, aș mușca din nuri ce-și amplifică senzualul în fanteziile bărbaților, țărâna a atât de minunată, fiindcă adăpostește în ea atâția oameni înfășurați în nefiind ca într-un giulgiu negru.
Nu am înțeles repetările de cuvinte de la începutul unor versuri, poate fiindcă ai vrut să subliniezi o idee.
Nu am înțeles repetările de cuvinte de la începutul unor versuri, poate fiindcă ai vrut să subliniezi o idee.
Pe textul:
„azi nu ți-am scris" de Adam Rares-Andrei
Recomandat0 suflu
ContextRADU
Observațiile sunt pertinente d.p.d.v. al logicii, dar să lăsăm poezia să se răsfețe în ilogic, căci acesta îi crește imaginația, însă într-adevăr e bine să nu abandonăm logica, să facem din ea structura poeziei, pe care apoi o putem împodobi cu metafore, personificări, imagini poetice.
Ai pieptănat bine poemul, așa cum trebuie să facă orice poet care comentează o altă creație lirică.
Cu prietenie de poet, Răzvan.
Observațiile sunt pertinente d.p.d.v. al logicii, dar să lăsăm poezia să se răsfețe în ilogic, căci acesta îi crește imaginația, însă într-adevăr e bine să nu abandonăm logica, să facem din ea structura poeziei, pe care apoi o putem împodobi cu metafore, personificări, imagini poetice.
Ai pieptănat bine poemul, așa cum trebuie să facă orice poet care comentează o altă creație lirică.
Cu prietenie de poet, Răzvan.
Pe textul:
„Lupta dintre pozitiv și negativ. Arhitectul liric" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextVALENTIN
Bineînțeles că mă număr printre cei ce cred în adevăr, oricât de supărător ar fi, căci nu am cum să cred în minciună, care atrage după ea cohorta de ipocrizii, perfidii, onctuozități și falsități.
Mă întreb dacă atunci când scrii versuri mai întâi le gândești, sau dacă le arunci pur și simplu pe hârtie.
Bineînțeles că mă număr printre cei ce cred în adevăr, oricât de supărător ar fi, căci nu am cum să cred în minciună, care atrage după ea cohorta de ipocrizii, perfidii, onctuozități și falsități.
Mă întreb dacă atunci când scrii versuri mai întâi le gândești, sau dacă le arunci pur și simplu pe hârtie.
Pe textul:
„Lupta dintre pozitiv și negativ. Arhitectul liric" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextFața timpului are eriteme provenite din împroșcarea cu cerneluri incolore și corozive de către siluetele suprapuse una peste alta, care și-au lăsat umbrele peste sinele căutând să învețe tainele revelate de natură, ce încearcă să vindece capriciile, nevrozele și asteniile vremii, deschizându-și ușa temporală pentru a primi primăvara cu alaiul ei.
Cuvintele răsuflă captive într-o recluziune a neînțelesului străbătut de vârste ingrate, și atunci apare poetul care le eliberează, transfigurează și sublimează în magia poeziilor.
Cuvintele răsuflă captive într-o recluziune a neînțelesului străbătut de vârste ingrate, și atunci apare poetul care le eliberează, transfigurează și sublimează în magia poeziilor.
Pe textul:
„vine mai..." de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextNu moartea o văd încuibată la supermarket, ci viața crescută din opulență și diversitate de produse, căci moartea are nevoie doar de un sicriu, un cimitir și eventual o urnă funerară, pe când viața are nevoie să se agațe de lucruri, produse, aparținând concretului, și de idealuri, aparținând abstractului, pentru a se automotiva și autodepăși în lupta cu simulacrele, tenebrele și ipohondriile.
Acolo unde nu e liniște și nici tumult, tăcerea curge năvalnic peste meandrele stărilor, inducând febrilități silențioase.
Acolo unde nu e liniște și nici tumult, tăcerea curge năvalnic peste meandrele stărilor, inducând febrilități silențioase.
Pe textul:
„Mâinile, magia" de Simion Cozmescu
0 suflu
ContextUn alt mod de a fi poate fi prefigurat prin asimilarea realului în spațiile esoterice ale poeziilor, prin ajustarea dimensiunilor existențiale până iau formele și consistențele poemelor, și prin transcenderea cuvintelor poetice în acte ființiale, căci cuvintele creează tărâmuri virtuale uimitoare, în care trecutul și viitorul se dezintegrează reciproc și rămâne doar prezentul perpetuu, presărat cu momente de fericire, având irizații de beatitudine și chietudine.
Îmi place franchețea cu umbre de tristețe pe care o transmit cuvintele tale.
Îmi place franchețea cu umbre de tristețe pe care o transmit cuvintele tale.
Pe textul:
„Caut un alt mod de a fi" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context