terapie de ...cacao(?)

zi de-aiurea țigara cafeaua n-au gust speli vasele ștergi aragazul în creier e vid de parcă noaptea a fost o ventuză casa-i curată te simți un gunoi pe care vrea să-l zvârlă afară pereții-s prea albi închizi la naiba televizorul mături cu ochii ziarul prostii și-l arunci e-o stare de fleașcă clipele-s muci ce mai noua carte "nu-mi amintesc ce-am uitat" semnul ți-arată că nu mai e mult de citit dar n-ai chef aspiratorul de ce să-l pornești urmele de pași fără urmă le știi lasă-le-acolo să stea pe parchet că nu fug pe tavane calculatorul ar fi o chestie să vezi pretinii tăi ce mai zic poate unul din ei te-o scoate din starea asta tâmpită un pic dar nu că ai fi tentat să încropești și tu ceva de postat nu-i așa ești și tu cineva ce naiba.... ia zi ce-ai putea să te-aud am fost ce azi aș vrea să fiu și n-am știut și poate sunt ce n-am să pot fi mâine că fără rost am vrut mereu mai mult când am fost bob m-am vrut în lan în van voiam să mă fac pâine acum sunt pâine ce-am făcut rahat voi fi ca mâine alți bobi în urmă alte lanuri pâini și tot așa c-așa-i de azi pe mâini întregul mers al lumii... s-o crezi tu că-i poezie poate-un fel de terapie descărcare personală incoloră inodoră insipidă apă chioară... hai sictir îmi zice casa ieșșși afară!!!!