RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
„În minți e o pușcărie de gânduri”, gândurile zombi sunt „reciclate” și refolosibile, însă și-au pierdut efervescența și sunt amenințate de igrasie și mucegai, iar „uitarea” decimează gândurile care și-au pierdut identitatea, și nu mai e decât un pas până la „senilitate” provocată de anarhia neuronilor.
Să punem „stropul de adevăr” într-o capsulă ermetizată, pentru a nu se dizolva în „marea de minciună”.
Să punem „stropul de adevăr” într-o capsulă ermetizată, pentru a nu se dizolva în „marea de minciună”.
Pe textul:
„creier reciclat" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextPoezia e plină de bătrâni : „bătrâna” cu „mâinile ce îi miros a azil”, însă având „mintea tânără”, ieșind în evidență față de corpul bătrân și bolnav, „bătrânul ce își târăște piciorul bolnav”, apreciind de-abia acum mișcarea, primind „sentința evacuării din viața la bloc”, ca pe un pumn „în plex”.
Ai surprins un colț de realitate mizeră.
Ai surprins un colț de realitate mizeră.
Pe textul:
„Alb-negru" de Angi Cristea
0 suflu
ContextDe ce numai omul să beneficieze de progres și nu și natura? Răspunsul îl aflu în această poezie, unde natura apelează la tehnologie pentru a se dezbrăca de desuet și vetust, și a fi în pas cu modernismul : „soarele” s-a spălat pe „dinți”, „crivățul” circulă cu „naveta spațială”, „orașul e plin de ifose de iarnă”, vrea să i se instaleze un calorifer uriaș pentru a se încălzi.
„Singurătatea cu dioptrii mari” necesită ochelarii poeziei.
„Singurătatea cu dioptrii mari” necesită ochelarii poeziei.
Pe textul:
„o zi depărtare " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context„Drumul de la pat la cana de cafea” e drumul de la comoditate la plăcere, „drumul zilei către seară” indică drumul de la activități la inerția somnului, și „drumul nopții către alte vise” e drumul subconștientului prin tărâmurile irealului.
Dacă „negre sunt urmele visului pe pleoapă”, să le spălăm cu substanța zorilor, iar „dimineața” pune „orele să se apropie de pat” și „să te ridice”, „timpul” vizualizează viața ca „o cinematecă”.
Dacă „negre sunt urmele visului pe pleoapă”, să le spălăm cu substanța zorilor, iar „dimineața” pune „orele să se apropie de pat” și „să te ridice”, „timpul” vizualizează viața ca „o cinematecă”.
Pe textul:
„singurătatea ca o jerbă de lumină" de Macovei Costel
0 suflu
ContextȘTEFAN
Mulțumesc pentru aprecieri și te asigur că poemul are și continuări.
Prezența ta activează paradoxul plăcerii, pune poemul într-o lumină favorabilă.
Mulțumesc pentru aprecieri și te asigur că poemul are și continuări.
Prezența ta activează paradoxul plăcerii, pune poemul într-o lumină favorabilă.
Pe textul:
„Paradoxuri 15,16" de razvan rachieriu
0 suflu
Context„Trecerea ta dintr-un vis în alt vis”, cară cu ea „vânătorii de umbre din Labirintul” realului în care și-a înfipt ramificațiile irealul concretizat într-o „rătăcire” continuă în „lumina ce se desfăcea în alte mii” de luminiscențe, căci lumina și întunericul, zilele și nopțile, ne „împart viața” în intervaluri temporale în care se desfășoară întâmplările, evenimentele, existența și fenomenele.
În poezia vastă se mișcă și o femeie „mirosind a formol și iubire”, creându-și din cumințenie și tristețe un mediu „aseptic”, în care i-ai deschis o sumedenie de „ceruri”, fiecare cer având „fereastra” și oglinda lui.
În poezia vastă se mișcă și o femeie „mirosind a formol și iubire”, creându-și din cumințenie și tristețe un mediu „aseptic”, în care i-ai deschis o sumedenie de „ceruri”, fiecare cer având „fereastra” și oglinda lui.
Pe textul:
„Ascuns la mine-n trup, dar trist" de petre ioan cretu
0 suflu
Context„În casa sufletului” împreună cu „tăcerea” se strecoară frigul generat de „război de vânturi grele”, aprige, iar „vifornița” învârtejește „gândurile rele”, metamorfozate într-o „sumă de cuvinte” sălbatice, care taie sensibilul, genuinul și expresivitatea.
Cu „zenitul în piept” și cu „zburătorul” în poezie, zburăm înspre Ra.
Cu „zenitul în piept” și cu „zburătorul” în poezie, zburăm înspre Ra.
Pe textul:
„zburătorul" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextȘTEFAN
Da, îmi place să apelez la cunoaștere și la rațiunea cercetătoare atunci când îmi elaborez poeziile, și atunci „simțirea” e micșorată de reflexivitate.
CÃTÃLINA
Față de „conceperea lumii”, în care nu existau păcate, vicii, lumea de azi se află la antipod, doar tehnologia și progresul mai salvează puțin lumea de degenerescență.
IOAN
Paradoxurile sunt utile, căci ele pot dezvălui alte fațete ale adevărurilor și ale realității, căci, eufemistic vorbind, trăim într-o lume paradoxală.
Da, îmi place să apelez la cunoaștere și la rațiunea cercetătoare atunci când îmi elaborez poeziile, și atunci „simțirea” e micșorată de reflexivitate.
CÃTÃLINA
Față de „conceperea lumii”, în care nu existau păcate, vicii, lumea de azi se află la antipod, doar tehnologia și progresul mai salvează puțin lumea de degenerescență.
IOAN
Paradoxurile sunt utile, căci ele pot dezvălui alte fațete ale adevărurilor și ale realității, căci, eufemistic vorbind, trăim într-o lume paradoxală.
Pe textul:
„Paradoxuri 13,14" de razvan rachieriu
0 suflu
Context„Nu uita că totul se naște și moare” pentru a se naște din nou, și tot așa în ciclicități perene concretizate în avataruri, locuim cu chirie în „timpul” veșnic, și nefiindul ne dă afară din casa timpului.
„Urmele” noastre prin viață nu dispar, ele se coagulează în destine înregistrate în memoria universului, iar „pașii tăi mărunți” aleargă să prindă gândurile.
„Urmele” noastre prin viață nu dispar, ele se coagulează în destine înregistrate în memoria universului, iar „pașii tăi mărunți” aleargă să prindă gândurile.
Pe textul:
„Nu uita că totul se naște și moare" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context„Seara îți dezbraci lumina” și o pui pe umeraș, pentru a o îmbrăca din nou dimineața, ai înfășurat stelele și ai făcut din ele un „ghem” cosmic, „răsfoiești întunericul moale” pentru a găsi pagina plină de puncte marcând existența ta.
Suntem un viitor înălțat pe o piramidă de „virgule”, avem oroare de puncte, de definitiv, de ireversibil, de finalizat, și ne place fortuitul și hazardul, jucându-ne periculos cu haosul.
Suntem un viitor înălțat pe o piramidă de „virgule”, avem oroare de puncte, de definitiv, de ireversibil, de finalizat, și ne place fortuitul și hazardul, jucându-ne periculos cu haosul.
Pe textul:
„atât de singuri…." de Ileana Popescu Bâldea
0 suflu
Context„La răscrucea” dintre „drumul” vieții și al psihicului traumatizat se află spitalul, în care se simt izurile amestecate de bolnavi și medicamente, și dacă ești „schingiuit de boală” trebuie să te bandajezi cu poezii.
Te „retragi în tine așa încet, încet”, la fel cum tragem „fumul” de „țigară”.
O poezie în care se simte blazarea camuflată de cuvinte, cu viața prăbușită „în timpul cel sfârșit”, însă poezia ta atrage o sumedenie de cititori.
Te „retragi în tine așa încet, încet”, la fel cum tragem „fumul” de „țigară”.
O poezie în care se simte blazarea camuflată de cuvinte, cu viața prăbușită „în timpul cel sfârșit”, însă poezia ta atrage o sumedenie de cititori.
Pe textul:
„La o țigare agățat de zare" de petre ioan cretu
0 suflu
Context„Timpul e un fel de stomatolog”, care scoate dinții plictisului, care pune plombe rutinei și care înfige ace ascuțite în nervii ca niște viermi ce se hrănesc cu cavitățile goale ale măselelor, timpul ne poate face „mici”, încât să ne cuibărim în ochii lui, sau mari, cu distanța dintre pași egală cu distanța de la pământ la cer.
Doar idealurile „au crescut mai înalte decât noi”, oamenii însă adună tăceri pentru a se ridica pe ele, crezând în mod fals că au atins „infinitul”, pe care doar lumina îl poate atinge, însă cu eforturi cosmice, siderale.
Doar idealurile „au crescut mai înalte decât noi”, oamenii însă adună tăceri pentru a se ridica pe ele, crezând în mod fals că au atins „infinitul”, pe care doar lumina îl poate atinge, însă cu eforturi cosmice, siderale.
Pe textul:
„be-loved" de Gabriel Nicolae Mihăilă
0 suflu
Context„Gândurile” filigranate cu aur le pui pe „glezna” iubitei, ca un lănțișor vibrând, cu „lacrimile” având eflorescențe de plâns speli „ochii sufletului”, și astfel apare „zâmbetul”, care, printr-o alchimie esoterică, face ca „nisipul să se transforme în petale”.
Bei însetat „din palmă” iubirea, așa cum ai bea dintr-un izvor de munte, așa cum poeziile beau lumina din spirit, și astfel își cresc valoarea, așa cum bem din satisfacțiile pe care ni le oferă viața.
Bei însetat „din palmă” iubirea, așa cum ai bea dintr-un izvor de munte, așa cum poeziile beau lumina din spirit, și astfel își cresc valoarea, așa cum bem din satisfacțiile pe care ni le oferă viața.
Pe textul:
„floare de lotus" de Ioan Grigoraș
0 suflu
Context„Umbli desculță” prin labirinturile lăuntricului, pentru a nu murdări sufletul atrăgând iubirea cu magnetul sentimentelor, iar „când îți vorbește în limba pietrelor”, se activează muțenia și neînțelesurile, lungimile de undă nu se mai suprapun, ci se ciocnesc, mărind nesincronizările, și, pentru a le anihila, „cânți, faci piruete, țopăi”, dansezi, schimbi „orele” îmbibate cu praf și mizerie, cu altele mai proaspete, mai atractive, în care iubirea pășește în tandem prin viață cu „gândurile” pline de eros.
Mi-ai vorbit în limba poeziei și mi-au plăcut sonoritățile ei.
Mi-ai vorbit în limba poeziei și mi-au plăcut sonoritățile ei.
Pe textul:
„Cum tu nu stii..." de Diana Manaila
0 suflu
ContextFemeia fermecătoare, cu un simplu refuz, poate face ca bărbații îndrăgostiți de ea să-și „piardă punctele cardinale” în care se încadra viața lor, să-și distorsioneze sistemele de referință, și să devieze de la cursul normal al existenței, „electrocutați” fiind de o privire electrizată de dispreț.
Când iubirea se „negociază”, nu mai e iubire, ci „o valoare de schimb”.
Când iubirea se „negociază”, nu mai e iubire, ci „o valoare de schimb”.
Pe textul:
„De acolo mai departe" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextDacă viața ar fi „o lume a poveștilor”, virtuală, magică și palpitantă, atunci aventura ei ar transforma „fiecare lucru în poveste”, și „fiecare poveste” ar conține destinul unui om, cu interludiul având echivalențe cu un interval existențial.
„Alergi, alergi”, „nu te poți opri”, „nu-ți pasă de praful pe care-l lași în privirea celorlalți”, către o ființă „completă”, desăvârșită, al cărei spațiu ființial se extinde până acaparează cerul.
„Alergi, alergi”, „nu te poți opri”, „nu-ți pasă de praful pe care-l lași în privirea celorlalți”, către o ființă „completă”, desăvârșită, al cărei spațiu ființial se extinde până acaparează cerul.
Pe textul:
„un loc " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context„Viața” posedă în imanența ei perfecțiunea, noi o facem „defectă”, prin anomaliile și elucubrațiile de care suntem străbătuți, iar „moartea”, dacă nu ar fi un infinit nimic, ar putea uzurpa drepturile „veșniciei”.
„Omul care nu mai are nimic de câștigat și nici de pierdut”, trăiește într-o liniște care cochetează cu fericirea, iar omul care se agață de iubire ca înecatul de un pai, vede că „dragostea e un licurici care are sincope”.
Constanța poeziilor tale e valoarea, căci apreciez poemele tale ca fiind printre cele mai bune de pe acest site.
„Omul care nu mai are nimic de câștigat și nici de pierdut”, trăiește într-o liniște care cochetează cu fericirea, iar omul care se agață de iubire ca înecatul de un pai, vede că „dragostea e un licurici care are sincope”.
Constanța poeziilor tale e valoarea, căci apreciez poemele tale ca fiind printre cele mai bune de pe acest site.
Pe textul:
„rubinato" de marin badea
0 suflu
ContextSinele tău e un „punct rătăcit în amalgamul limitelor proprii”, pulsează straniu, atrăgând dezarmonia clamând cu voce „stridentă” și ascuțită „către dincolo”, cu nimicul „risipit ostentativ” în neînțelesurile uzurpând misterele, pe când „înțelesurile străvezii, atât de imperfecte, agresează” „învelișul fraged” al labilității psihice, „purtându-și suferința în mătăsuri albe”.
Întotdeauna am ce comenta în poeziile tale, materialul de prelucrat și de analizat e consistent.
Întotdeauna am ce comenta în poeziile tale, materialul de prelucrat și de analizat e consistent.
Pe textul:
„către dincolo" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextEști „purtător de întuneric lichid”, ai strâns „tot întunericul lumii” pentru a face din el substanță tenebroasă, cu care să-ți umpli golurile, în care te arunci din când în când „cu ochii închiși” și cu mintea deschisă, ca un receptacol al neantului, umbli „printre neliniști, printre griji”, „cu trupul șiroind de-atâta goliciune”.
„De-a lungul și de-a latul umanității” tale înoată „rechini” eșuați pe tărmul poeziei tale.
O poezie care s-ar putea extinde „peste nouă mări, peste nouă munți, peste nouă țări”.
„De-a lungul și de-a latul umanității” tale înoată „rechini” eșuați pe tărmul poeziei tale.
O poezie care s-ar putea extinde „peste nouă mări, peste nouă munți, peste nouă țări”.
Pe textul:
„Transporter - Memory Alpha" de petre ioan cretu
0 suflu
ContextCÃTÃLINA
Mi-a plăcut comentariul tău, mintea ta este deschisă provocărilor de orice fel, inclusiv analizei reflexive a unui text inspirat de cuget, ceea ce este adevărat pentru unii poate fi fals pentru alții, așa cum ai remarcat cu obiectivitate, căci comentariile tale sunt exerciții reușite ale gândurilor gnomice.
Mi-a plăcut comentariul tău, mintea ta este deschisă provocărilor de orice fel, inclusiv analizei reflexive a unui text inspirat de cuget, ceea ce este adevărat pentru unii poate fi fals pentru alții, așa cum ai remarcat cu obiectivitate, căci comentariile tale sunt exerciții reușite ale gândurilor gnomice.
Pe textul:
„Paradoxuri 7,8" de razvan rachieriu
0 suflu
Context