RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Cauți “ieșirea” din “capricii”, din oboseală, din iluziile care ți-au părut “irezistibile” și te-au decepționat, îți creezi propriile drepturi și libertăți, debarasându-te de dogme și coerciții, printre care să-ți renegi “propria viață”, afirmând “religia” poeziilor, urâtul a devenit “punctiform” și disparat, iar “frumosul” s-a îndepărtat, și ai pornit în “călătoria” de a-l captura.
Puțin spus că ești printre preferințele mele poetice.
Puțin spus că ești printre preferințele mele poetice.
Pe textul:
„despre dragoste și alte inconveniente" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
ContextIluzia are echivalențe cu mirajul, iluzia te poate îndrepta către “Fata Morgana”, și când ai atins-o s-au activat deziluziile, așa cum adevărul are echivalențe cu spiritul ce ține cont de raționamentele cugetului, și mai bine urmezi calea adevărului, la capătul lui se află revelația divină, care ne explică toate misterele.
Ești un “scriitor” cu inflație de “litere”, ai de unde alege, căci poeziile tale sunt caracterizate de fecunditate spirituală.
Ești un “scriitor” cu inflație de “litere”, ai de unde alege, căci poeziile tale sunt caracterizate de fecunditate spirituală.
Pe textul:
„locuiesc din întâmplare dincolo de poveste" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
ContextUnii sunt trimiși în “exil” la “marginea lumii”, unde la periferii trăiesc indezirabilii, proscrișii, ostracizații și cei ce se ghidează în viață după elucubrații, aici “memoria” este scuturată de amintiri până devine amnezică, și percep răsuflarea nefiindului suprapusă peste “suflarea vieții”.
“Solitudinea insurmontabilă”, devine cronică, acută, se întinde peste gândurile mișcându-se în “zig-zag”, iar “mecanismul” solitudinii se află la antipod față de mecanismul socialului.
“Solitudinea insurmontabilă”, devine cronică, acută, se întinde peste gândurile mișcându-se în “zig-zag”, iar “mecanismul” solitudinii se află la antipod față de mecanismul socialului.
Pe textul:
„arpegii" de Anisoara Iordache
0 suflu
Context“Fluieră singurătatea” în sonorități deșarte, a deșertăciune și însingurare, “durerea” din oameni îi preface în “simple grimase, gesturi mecanice”, marionete, empatia fluctuantă, intermitentă și discontinuă nu “garantează un transfer echitabil de energie pozitivă”.
Cine părăsește relativul și intră “pe porțile deschise ale absolutului”, își lasă la intrare “durerea”, suferințele și nefericirile.
Cine părăsește relativul și intră “pe porțile deschise ale absolutului”, își lasă la intrare “durerea”, suferințele și nefericirile.
Pe textul:
„aici nu există bucată care să nu doară " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextAr trebui să separi “tristețea” “de o veselie mimată”, artificială, care speri să aducă optimismul în viața ta, care “coboară”, în loc să urce, și atunci ai ascuns genunea într-un hiatus imens, format din strângerea tuturor pauzelor dintre cuvinte.
În iubire a apărut o fisură prin care vrei să te strecori, și e “vorba doar de timp” ca despărțirea să se insinueze funest și dureros în iubire.
În iubire a apărut o fisură prin care vrei să te strecori, și e “vorba doar de timp” ca despărțirea să se insinueze funest și dureros în iubire.
Pe textul:
„Cu vin de liliac în păr" de Alina Maria Ivan
0 suflu
Context“Liniștea”, chietudinea fac umbră răcoroasă sufletului, care, după ce a cunoscut tumultul, calmul i se pare un narcotic, care o anesteziază de anarhia emoțiilor, afectelor și gândurilor, iar stările fluctuante, oscilante și sincopate, devin rectilinii și letargice, și vibrează continuu și silențios.
“Arhitectura ascensiunii” ține cont de estetica evoluției, încastrând sublimul în verticalitatea pe care urcă, încrezători, oamenii prodigioși și preeminenți.
“Arhitectura ascensiunii” ține cont de estetica evoluției, încastrând sublimul în verticalitatea pe care urcă, încrezători, oamenii prodigioși și preeminenți.
Pe textul:
„flash" de enea gela
0 suflu
Context“Nașterea” e o “simplă” întâmplare, ce ține de hazard, probabilitatea de a fi sau a nu fi, șansă, este un haos în care se coagulează evoluția, e un capriciu al sorții, căci în locul tău se putea naște altul, iar tu ai fi așteptat în van în neființă, nu întâmplător nașterea începe cu un țipăt, prefigurând toată durerea și suferința care însoțesc omul de-a lungul vieții.
Te “cauți și te semeni”, punându-ți germenii ființiali în filiații.
Te “cauți și te semeni”, punându-ți germenii ființiali în filiații.
Pe textul:
„per pedes" de Macovei Costel
0 suflu
Context“În vise pierzi totul”, toate valorile tale se năruie, reperele din viață devin din raționale anomalii, strângi “stelele” de pe “cer” și le arunci în soare, așteptarea creează un “pod” “între tot și nimic”, tu la un capăt al podului, el la celălalt capăt, și nu știi cine să facă primul pas, pentru a destrăma absența și a umple până la refuz prezența cu iubire.
Însă când realul îți atinge ființa, constați că nu ai pierdut nimic.
Însă când realul îți atinge ființa, constați că nu ai pierdut nimic.
Pe textul:
„Adagio" de Corina Gina Papouis
0 suflu
ContextAccelerezi prin viață, ritmurile existențiale capătă un tempou ridicat, urcând dinamicitatea la cote maxime, și “oamenii fug” din fața “vitezei” tale înspăimântătoare, care crește progresiv până atinge viteza sunetului, căci ai acumulat în tine energie siderală, care a dezintegrat toate entitățile ființiale, atât negative, cât și pozitive.
“Câtă nebunie poate suporta” un om rațional care intră în contact cu un om care și-a pierdut mintea și nu o mai găsește.
“Câtă nebunie poate suporta” un om rațional care intră în contact cu un om care și-a pierdut mintea și nu o mai găsește.
Pe textul:
„sunt un vajnic măturător de stradă" de Daniel Dăian
0 suflu
ContextNu înțelegem de ce suferința ne este legată de suflet “cu sârmă ghimpată”, de ce “suflarea morții” se află în respirația vieții, de ce “devenim bătrâni”, cu bătrânețea ca un lest din plumb atârnând greu în oamenii în care anii au devenit zgârciți cu ei, iar viitorul bătrânilor se ascunde în umbra trecutului, năpădiți de nostalgii.
“Kilogramele de vise spulberate” se adună în deziluzii al căror țipăt deznădăjduit înfricoșează bătrânețea.
“Kilogramele de vise spulberate” se adună în deziluzii al căror țipăt deznădăjduit înfricoșează bătrânețea.
Pe textul:
„ urletul Lupului Alb" de Dorina Șișu
0 suflu
Context“Dumnezeu” nu “doarme” niciodată, căci trebuie să vegheze asupra mecanismelor perfecte ale universului, și este necesar să-și folosească puterea infinită pentru ca în cosmos totul să se învârtă fără eroare în jurul sinelui său.
Dumnezeu ne iartă, mai trebuie însă ca și noi să ne iertăm pe noi înșine, Creatorul se miră de cantitatea de impurități adunate de om din primordial și până în prezent, care se prefac în defecte.
Dumnezeu ne iartă, mai trebuie însă ca și noi să ne iertăm pe noi înșine, Creatorul se miră de cantitatea de impurități adunate de om din primordial și până în prezent, care se prefac în defecte.
Pe textul:
„iertare, Doamne!" de Teodor Dume
0 suflu
Context“Iubim” pentru a ne amplifica senzațiile erosului și a ne concretiza eroticul, ce poartă în miezul lui dorința și atracția, în act, pe care îl avem tot timpul în fața noastră, reprezentând finalitatea și scopul iubirii.
Cu cât iubim mai mult, cu atât cădem mai adânc în genune, dacă se întâmplă ca iubirea să se rupă ireversibil, și să apară reversul ei, cu cortegiul de resentimente, disprețuri, fricțiuni și uri, iar “cuvintele” virulente, acuzatoare dezmembrează complet iubirea.
Cu cât iubim mai mult, cu atât cădem mai adânc în genune, dacă se întâmplă ca iubirea să se rupă ireversibil, și să apară reversul ei, cu cortegiul de resentimente, disprețuri, fricțiuni și uri, iar “cuvintele” virulente, acuzatoare dezmembrează complet iubirea.
Pe textul:
„așteaptă-mă-întrebare să-ți răspund" de Macovei Costel
0 suflu
Context“Plouă cu dureri” peste “pielea tatuată cu mâhnire”, “dincolo de lumină” ne supervizează Dumnezeu, ne vede “singurătatea ca o stafie scălâmbă” și socialul saturat de inepții, platitudini și elucubrații, căci sub masca lui se ascund duplicitarul, resentimentul și corupția.
Ai pictat un tablou liric în ulei de versuri.
Ai pictat un tablou liric în ulei de versuri.
Pe textul:
„Ramă din copilărie" de Alina Maria Ivan
0 suflu
ContextVrei să te debarasezi de “frica neroadă” având “hăuri” înfricoșătoare în care rânjesc sardonic angoasele, și în locul ei să așezi în “deșertul” ființial oaze de armonii sublime, având funcții de elizeu.
Vrei să-ți vindeci cecitatea, ungând privirea cu substanța clarviziunii, ce-i deschide perspectiva transparenței realității.
“Râzi și plângi” având în fața ta o viață cu multiple ramificații, și nu știi pe care să o alegi, pentru a asculta eufoniile și simfoniile existenței.
Vrei să-ți vindeci cecitatea, ungând privirea cu substanța clarviziunii, ce-i deschide perspectiva transparenței realității.
“Râzi și plângi” având în fața ta o viață cu multiple ramificații, și nu știi pe care să o alegi, pentru a asculta eufoniile și simfoniile existenței.
Pe textul:
„în coliba cu păianjeni răzvrătiți" de mihaela aionesei
Recomandat0 suflu
Context“Epuizarea”, surmenarea și apatia se opresc în locul de unde începe “eternitatea”, și nu mai au putere de a forța intrarea în nemărginirea eternului, s-au întors în om, încovoiate de “pietrele funerare” care substituie afectele și emoțiile.
O “pădure de incertitudini” prin care rătăcește omul făcând colecție de dileme, îl împiedică să vadă lumina transpusă în drepte “paralele” secționând “cețurile”, negurile și pâclele.
O “pădure de incertitudini” prin care rătăcește omul făcând colecție de dileme, îl împiedică să vadă lumina transpusă în drepte “paralele” secționând “cețurile”, negurile și pâclele.
Pe textul:
„ plecarea e însuși destinul său" de Elena Aprozeanu
Recomandat0 suflu
ContextDacă cunoaștem “toate senzațiile”, dacă nu mai uităm nimic și amnezia dispare, dacă “asocierile mentale” creează adevăruri pliate peste o realitate epurată de percepții eronate și distorsionate, dacă “automatismele” stereotipe devin schimbări inedite, dacă “mintea este concentrată pe anihilarea” entităților ființiale negative, omul face din viață o “mișcare amplă”, prodigioasă, de anvergură, care îi transcende limitele.
“Asocierile” lirico-reflexive sunt de calitate, elevate și profunde.
“Asocierile” lirico-reflexive sunt de calitate, elevate și profunde.
Pe textul:
„toate senzațiile" de Aurel Tzucă
0 suflu
Context“Creatorul” nu și-a “pierdut jobul”, și-a dat demisia pentru a guverna alte planete, cu umanoizi de nivel superior oamenilor, cu gândurile epurate de erori, căutând adevărurile și anihilând minciunile, însă Creatorul va reveni la conducerea planetei, când omul va evolua spiritual.
Letargia și torpoarea induc “o liniște nefirească printre oameni”, însă tumultul îi scoate din chietudine și îi aruncă din nou în lupta cu vicisitudinile, calamitățile și răul.
Letargia și torpoarea induc “o liniște nefirească printre oameni”, însă tumultul îi scoate din chietudine și îi aruncă din nou în lupta cu vicisitudinile, calamitățile și răul.
Pe textul:
„e o liniște nefirească în agora" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
ContextTe “căutai pe pipăite în trup și nu erai” tu, era altcineva îmbrăcat în învelișul corpului tău, ființa ta telurică era ruptă de ființa ta poetică, așa că le-ai aglutinat într-o ființă complexă.
“Cotrobăi prin gânduri” și toate ți se par “străine”, te întrebi unde sunt gândurile tale genuine, proprii, poate s-au refugiat în “vise” din fața realității traumatizante, și debusolat și nesigur, ai trecut la curățenia generală prin corp și minte.
“Cotrobăi prin gânduri” și toate ți se par “străine”, te întrebi unde sunt gândurile tale genuine, proprii, poate s-au refugiat în “vise” din fața realității traumatizante, și debusolat și nesigur, ai trecut la curățenia generală prin corp și minte.
Pe textul:
„Într-o moară de cuvinte" de Silviu Somesanu
0 suflu
Context“Privit din afară habitatul ne este o groapă stingheră”, corpul un gol deplin cu înveliș de epidermă, ce se vrea umplut cu substanțe cu rol de panaceu, dizolvând boala, și astfel devenind accesibil la fericire, care nu ține cont de “reguli”, dogme și conveniențe, având în consistența sa libertatea.
“Existăm într-o secetă continuă”, de aceea suntem mereu însetați de valorile umane conferind superioritate și preeminență omului, și avem repulsie la dizgrațios, diform și malformat.
“Existăm într-o secetă continuă”, de aceea suntem mereu însetați de valorile umane conferind superioritate și preeminență omului, și avem repulsie la dizgrațios, diform și malformat.
Pe textul:
„acomodări" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
Context“Partea” din tine responsabilă cu maturitatea “a rupt zăbrelele copilăriei” pentru ca aceasta să se elibereze de uitare și a zbura înspre prezent pe aripile amintirilor, acum, “frica” a “mușcat din liniște”, în miezul ei stau neînțelesurile, îți “aliniezi spaimele” la fel cum sunt aranjate cuvintele în “poeme”.
Nostalgia după tată se transformă în întrebări despre locul în care speri că ființează într-o altfel de viață.
Nostalgia după tată se transformă în întrebări despre locul în care speri că ființează într-o altfel de viață.
Pe textul:
„Zăbrelele copilăriei" de Mihaela Roxana Boboc
Recomandat0 suflu
Context