OAOttilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Năvodari
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Katy, te salut și eu și mulțumesc pentru trecere! Ambalajul tău este doar al tau!!! Te-aștept în continuare.
Numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Prietenilor mei virtuali" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextVasile Munteanu, nu dai cu pietre, tu dai cu gânduri! E bine așa.
Tu nu aștepți, dar urmărești suișurile, coborâșurile celor din jurul tău: \"m-am oprit să privesc cum urcați și coborâți
cum vă îndreptați din convingere către nicăieri\"
\"Mâna! cât de importantă este\" - da este adevărat (vine în prelungirea a ceea ce voiam eu să spun la textul cu lanterna!), desigur nu orice fel de mână (și nu voi mai enumera). Însă, rămâi vigilent, înjurăturile nu vor ajunge până la tine!
Mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Tu nu aștepți, dar urmărești suișurile, coborâșurile celor din jurul tău: \"m-am oprit să privesc cum urcați și coborâți
cum vă îndreptați din convingere către nicăieri\"
\"Mâna! cât de importantă este\" - da este adevărat (vine în prelungirea a ceea ce voiam eu să spun la textul cu lanterna!), desigur nu orice fel de mână (și nu voi mai enumera). Însă, rămâi vigilent, înjurăturile nu vor ajunge până la tine!
Mai trec,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„locul de așteptare" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextInteresante gemenele - fetița care erai odinioară și tu, cea de acum. Totul văzut printr-o oglindă care aduce trecutul în față.
Foarte interesant! M-a ținut și pe mine în fața oglinzii mele.
Mi-a plăcut mult,
Ottilia Ardeleanu
Foarte interesant! M-a ținut și pe mine în fața oglinzii mele.
Mi-a plăcut mult,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„gemenele" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextVasile Munteanu, ești și foarte modest! Ai grijă de sinele tău!
Eu voi lăsa doar niște urme.
Și sunt de acord cu meșteșugarul, prisecarul, scriitorul...
Ottilia Ardeleanu
Eu voi lăsa doar niște urme.
Și sunt de acord cu meșteșugarul, prisecarul, scriitorul...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cărarea din lanternă" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextMarius, mulțumesc pentru trecere și cuvintele frumoase. Da, mă refeream acolo și la Psalm de duminică!
Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Din cap și până în picioare tot un site" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextDana dragă, am lecturat textul. Mi-a plăcut. Am ascultat autoarea. Mi-a plăcut și mai mult.
\"emi va cuceri lumea și o va da pe gratis celor care au nevoie de ea.
asta pentru că emi iubește oamenii.\" - emi are un suflet nobil!!!
\"emi are 30 de ani. eu nu îi mai am. eu am cucerit deja lumea și astăzi vreau să i-o dau lui.
o merită. sunt sigură că o va da mai departe.\" - autoarea are un suflet nobil!!!
La mulți ani, Emilian-Valeriu Pal!
Felicitări, Dana!
Încântată de cunoștință,
Ottilia Ardeleanu
\"emi va cuceri lumea și o va da pe gratis celor care au nevoie de ea.
asta pentru că emi iubește oamenii.\" - emi are un suflet nobil!!!
\"emi are 30 de ani. eu nu îi mai am. eu am cucerit deja lumea și astăzi vreau să i-o dau lui.
o merită. sunt sigură că o va da mai departe.\" - autoarea are un suflet nobil!!!
La mulți ani, Emilian-Valeriu Pal!
Felicitări, Dana!
Încântată de cunoștință,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„emi" de Dana Banu
0 suflu
Context\"Oare cum se începe un om?\", mai departe nu vreau să ne mai gândim pentru că \"Oamenii nu. Nu mor.\".
Am meditat cu fiecare cuvânt, și-acum \"odihna e pace în sine.\"
Înălțător!
Ottilia Ardeleanu
Am meditat cu fiecare cuvânt, și-acum \"odihna e pace în sine.\"
Înălțător!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„din pacea bunelor vecii" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextIată, până la urmă, și rolul unei lanterne (nu numai al unei lumânări!) - cărarea spre scris! Mă bucur că pot să inspir…
Parcă spuneam că-mi place cum scrii...?!
Ottilia Ardeleanu
Parcă spuneam că-mi place cum scrii...?!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cărarea din lanternă" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context“oamenii existau ca niște crizanteme
nichita nu murea pentru că-l respiram noi. tu cu plămânul tău stâng străpuns de o baionetă în lupta cu umbra” – minunată asocierea om-crizantemă, dar, din păcate, moartea vine pentru oameni ca și pentru flori!
„eu nu țin minte decât ce-a fost frumos.” – un sentiment extraordinar aici!
Nu mai spun nimic, am citit parcă sub vraja purității și a intensității trăirii.
Deosebit de frumos,
Ottilia Ardeleanu
nichita nu murea pentru că-l respiram noi. tu cu plămânul tău stâng străpuns de o baionetă în lupta cu umbra” – minunată asocierea om-crizantemă, dar, din păcate, moartea vine pentru oameni ca și pentru flori!
„eu nu țin minte decât ce-a fost frumos.” – un sentiment extraordinar aici!
Nu mai spun nimic, am citit parcă sub vraja purității și a intensității trăirii.
Deosebit de frumos,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„oameni crizanteme" de ioana negoescu
0 suflu
Context” noaptea visam copaci înaripați rotindu-și pe sub nori ochii aprinși. abia când cerul
înfrunzea înțelegeam cât de întuneric este” – creează imaginea unei veioze fictive.
“aveam nevoie de o veioză. încercam să trec strada să îmi cumpăr una. dar cu cât grăbeam pasul
cu atât asfaltul se întindea mai departe” – acest pasaj îmi creează imaginea unei lanterne aprinse în întuneric a cărei lumină se tot lungește și dorința de a ajunge în capătul ei, de aici și ideea următoare cu farurile…
Apoi… tatăl salvator din altă lume, deja.
Și finalul în care timpul zboară uluitor de repede și nu reușim să ne îndeplinim, uneori, nici măcar dorințe mărunte.
Frumos! Îmi place cum scrii,
Ottilia Ardeleanu
înfrunzea înțelegeam cât de întuneric este” – creează imaginea unei veioze fictive.
“aveam nevoie de o veioză. încercam să trec strada să îmi cumpăr una. dar cu cât grăbeam pasul
cu atât asfaltul se întindea mai departe” – acest pasaj îmi creează imaginea unei lanterne aprinse în întuneric a cărei lumină se tot lungește și dorința de a ajunge în capătul ei, de aici și ideea următoare cu farurile…
Apoi… tatăl salvator din altă lume, deja.
Și finalul în care timpul zboară uluitor de repede și nu reușim să ne îndeplinim, uneori, nici măcar dorințe mărunte.
Frumos! Îmi place cum scrii,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„magazinul cu veioze" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextCe frumos zugrăvești tablourile, parcă am văzut o piesă de teatru cu actori reali!
Da, da, așteptarea rezulatatelor examenului, părinții îngrijorați și, în același timp, imaginea omului care nu are altceva de făcut decât să șchiopăteze și să adune bani (banii pe care părinții nu-i au ca să-și ajute copiii!) și peste toate astea, \"soarele pare că are capul pe umeri\", \"lumina își leapădă inelele. o reptilă căreia oamenii i-au stors veninul și-au abandonat-o.\".
Mi-a plăcut!
Ottilia Ardeleanu
Da, da, așteptarea rezulatatelor examenului, părinții îngrijorați și, în același timp, imaginea omului care nu are altceva de făcut decât să șchiopăteze și să adune bani (banii pe care părinții nu-i au ca să-și ajute copiii!) și peste toate astea, \"soarele pare că are capul pe umeri\", \"lumina își leapădă inelele. o reptilă căreia oamenii i-au stors veninul și-au abandonat-o.\".
Mi-a plăcut!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„amiaza vânzătorului de cârje" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextOglindă mistică, oglindă care poate naște foc, oglindă care poate arăta realitatea, adevărul dar... le poate și deforma!
Hmmm, toată ficțiunea stă în această oglindă...
Finalul mi-a plăcut, este de efect!
Hmmm, toată ficțiunea stă în această oglindă...
Finalul mi-a plăcut, este de efect!
Pe textul:
„și lumină a fost" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextViața se desfășoară ca un film de dinainte regizat, cu actori reali, cu subiecte fierbinți...
Este trist, însă, când cineva ne filmează fără să ne ceară voie și astfel, ne descoperă (dezvelește) fațete pe care nu vrem să le facem cunoscute. În fond, nimeni nu e perfect, oricât s-ar strădui.
Așa cum spui și tu, omul ajunge să fie subjugat uneori de aceste griji, amaruri ale vieții, încât mai calcă și strâmb. Nu cred că trebuie să aruncăm cu piatra!
Ce-mi place este că mereu supui atenției subiecte de actualitate.
Un gând bun,
Ottilia Ardeleanu
Este trist, însă, când cineva ne filmează fără să ne ceară voie și astfel, ne descoperă (dezvelește) fațete pe care nu vrem să le facem cunoscute. În fond, nimeni nu e perfect, oricât s-ar strădui.
Așa cum spui și tu, omul ajunge să fie subjugat uneori de aceste griji, amaruri ale vieții, încât mai calcă și strâmb. Nu cred că trebuie să aruncăm cu piatra!
Ce-mi place este că mereu supui atenției subiecte de actualitate.
Un gând bun,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Apocalipsus" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextÎn locul prăpastiei – copiii, în locul muntelui – o iubire la fel de mare și de stabilă, dar... „nu mi-a fost niciodată mai frică” - asta implică multă responsabilitate și, cu toate acestea, acum „e liniște”!
Vasile Munteanu, foarte frumos!
Ottilia Ardeleanu
Vasile Munteanu, foarte frumos!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„gânduri de la marginea viciului" de Vasile Munteanu
0 suflu
ContextSătui de bla bla-uri, dar la fel de sfioși vom căuta \"cărări
spre o țară utopică\", nu vom putea decît să ne facem cruce și să ne închinăm.
Ottilia Ardeleanu
P.S. Am trecut prin câteva poezii mai vechi și... vei vedea!
spre o țară utopică\", nu vom putea decît să ne facem cruce și să ne închinăm.
Ottilia Ardeleanu
P.S. Am trecut prin câteva poezii mai vechi și... vei vedea!
Pe textul:
„bla bla bla" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextRitualul preparării cafelei iacobs (invocând pe Iacob!), cu un teanc de nori deasupra și cu ploaia de picături de dedesubt pe care le adunai stând prietenește cu Divinitatea, mi-a creat o senzație de față în față, ca și când asistam la întrevederea voastră. Dar nu, cifra 13 nu îmbătrânește!
Pe textul:
„întîlnire cu Dumnezeu" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Context\"în luna săpun ărie în zodia lui țapă horn literaturii cu palton încheie-i nasturii la gât se vede jegul e urât s-o plimbi la bulevard tarată \", \"curând începe luna nai și graurii prin șanțuri cântă suflă-n cilindrele de lemn toți coate-goale la o nuntă cu dar... dar lasă nu-i nimic mireasa a fugit cu banii\", \"au bust e plin de manechine în licee an zace un zmeu vor trece anii la muzeu expus e numărul matricol al unui scris gândit să șteargă culoarea verde din oraș\" și \"de cerbi e e luna-n care poveștile s-au terminat trist vânătorul vâră-n tolbă un ultim joc de șah jucat cu sine însuși cum se face când toată lumea are coarne\" sunt, după mine, cele mai frumos exprimate idei ale acestui zodiac! Mai trec...
Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„zodiacul nebunului de alb" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context„sînt regizor, doctor, ministrul finanțelor”, „lumea se schimbă mai repede decât imaginația” - devii bun la toate în vremurile noastre atât de evoluate și, pe de altă parte, pline de lipsuri și de nevoi, într-un timp cu care aproape nu reușești să ții pasul, așa încât, „mama poartă un scutec mic, copiii au renunțat la scutece”. \"dumnezeu este tata\" = LIVIU un tată model=laitmotivul poemului. Felicitări! Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„dumnezeu este tata" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Context\"privirile mele nu mai ating lucruri
sunt la o clipă peste timp\" - reprezintă pragul dintre lumi (pentru Teodor Dume) și \"nu, viața nu-i o întâmplare...\", este foarte adevărat ceea ce spuneți în final.
Ottilia Ardeleanu
sunt la o clipă peste timp\" - reprezintă pragul dintre lumi (pentru Teodor Dume) și \"nu, viața nu-i o întâmplare...\", este foarte adevărat ceea ce spuneți în final.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Semne de fum" de Teodor Dume
0 suflu
ContextCâtă tristețe transmite această poezie!
\"epurarea în doi e rugăciune\" asta este esența vieții, altminteri cădem pradă deșertăciunilor. Ce bine că există îngeri păzitori, altfel iubirea ar rămâne în \"hainele apretate\"!
Voi încerca să mă întorc printre poeziile tale, necitite încă,
Ottilia Ardeleanu
\"epurarea în doi e rugăciune\" asta este esența vieții, altminteri cădem pradă deșertăciunilor. Ce bine că există îngeri păzitori, altfel iubirea ar rămâne în \"hainele apretate\"!
Voi încerca să mă întorc printre poeziile tale, necitite încă,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Anca mi-a zis" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Context