Stare de grație

Citind pe nerăsuflate, poemul creează starea de grație.

“în adâncu-mi arde o candelă” - este de ajuns pentru a simți liniște, purificare, credință.

“voi cuprinde de mijloc bradul de crăciun
și voi gândi la criza de iubire” – o îmbrățișare firească, spontană, în criză de iubire!

Cu toate astea, iubirea există. Fie ca toți să avem parte de ea!

Ottilia Ardeleanu

Ottilia, în fiecare zi sunt copleșit de iubirea lui Dumnezeu, de aici izvorul nesecat de versuri cu stările prin care trec. Și ascultarea colindelor reprezintă o stare memorabilă la fel cum trăiesc atunci când dăruiesc. Să redau un episod de grație, la Gătaia, niște copilași în fața bradului m-au colindat mai devreme și, după ce și-au ținut programul, le-am dăruit o sumă, la care o fetiță din grup îmi spune: \"nu trebuie să ne dați atâția bani, prea mult!\" Ei, cum să trec peste momentele acestea! Și candela din adâncul meu arde din uleiul întâmplărilor cu miros de sărbătoare, înnoire.

mi-a plăcut atmosfera asta. e atâta liniște. finalul mi-a amintit să-mi lustruiesc așteptarea. a mai trecut un an.

maria

Maria, colindele sunt o mană cerească pentru sufletul meu de poet aiurit, ascultam \"O ce veste minunată!\" când am scris textul și Rugă pentru părinți a lui Adrian Păunescu, versuri cântate de Ștefan Hrușcă. Știi ce-i rău în toate sărbătorile de la sfârșitul anului? Deja simțim trecerea asta dureroasă și ne bucurăm cum se duce tinerețea! Mulțumesc de empatie!