Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Mă bucur că ai privit în adânc și ai depistat \"secretul\". Îmi place cum ai comentat.
Mulțumesc pentru fidelitate, de asemenea.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Clișeu26: relații" de Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„năluci..." de Ottilia Ardeleanu
Iulian, chiar nu am vrut să fie atât de patetică, dar dacă așa a reieșit... cred că este doar starea cititorului. Îți mulțumesc și te mai aștept.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„năluci..." de Ottilia Ardeleanu
sufletul meu care încă există\" - este superb!
poemul evidențiază sufletul omului care dorește să respire, să colinde și să se confunde cu natura, când \"toți pomii ies la iarbă verde\", restul... ce, cât, cum, de ce, de unde... nu au importanță.
Este un poem care te pune pe gânduri, care te mână spre esența vieții.
Plăcut impresionată,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Doar joia mă gândesc cumplit la moarte" de Dumitru Mălin
RecomandatNiciodată A(dultul) nu este identic cu A(dolescentul).
Ei sunt pasionați și pasionali, altfel... nici nu le simți prezența, sunt \"invizibili\".
Îmi place starea aceea de încremenire din final, imaginea unui iepure de câmp în bătaia farurilor.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„matematic, sunt insuportabil. practic, sunt invizibil." de Vasile Munteanu
un fel de tragicomic, o încercare de ridiculizare a actualului, a actualităților...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„braț la braț cu orwell, vecinul..." de Alexandru Gheție
Uneori este nesatisfăcătoare, alteori aproape că moare înainte de a se naște. Cel mai trist ar fi să moară definitiv...
Despre dragostea pentru literatură, pentru poezie - subiect mereu viu în mintea și inima acestui poet - Vasile Munteanu - probabil că nu sunt mulți care să o spună în felul acesta direct, sensibil, subtil, folosindu-se, dibaci, de atâtea figuri de stil care să atingă sufletul.
Ador propozițiile simple. Subiect și predicat, nedespărțite asemeni geniului și inspirației sale.
„în dragoste toți suntem ignoranți”!
Un simplu cititor, îndrăgostit, ce-i drept, de poezie,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„recunoaște, inspirația e o târfă" de Vasile Munteanu
ai figuri de stil originale prin care fixezi cadrul, elementele senzitive și cred că nu abuzezi de ele, sunt constant și rațional folosite.
este un poem bun, în care concentrezi o emoție puternică.
chiar și titlul, care, un pic m-a deranjat la prima citire, spun, acum, că e pus să evidențieze \"necazul\" acesta mare de tot...
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„m-ai părăsit ca proasta" de Alexandru Gheție
cu certitudine, oamenii sunt cei care dau impuls!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„striații pe cer neguros" de Ottilia Ardeleanu
Desigur, noțiunea de viață nu va dispărea, va dispărea vechiul, noul îi va lua locul, într-o altă diversitate de forme, culori, conștiințe...
Amintești și de selecția naturală care se confirmă, de altfel.
Poemul are substrat științific și filozofic.
Cred că ideea a încolțit în multe minți. Este de remarcat faptul că ai poetizat-o.
Te felicit pentru asta,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Vremea mașinilor vii" de Liviu-Ioan Muresan
Mă bucur că a plăcut, că versurile au avut efect.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„striații pe cer neguros" de Ottilia Ardeleanu
Liviu Ofileanu, mulțumesc pentru generoasele cuvinte și pentru prietenie.
Mă simt onorată de trecerea voastră prin această pagină modestă.
Cu prietenie,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Clișeu25: Dac-aș putea ține sub papuc prietenia..." de Ottilia Ardeleanu
obsesia asta a ta rotundă... vârtej de frunze, pleoapă de femeie, rece orbicular, gloanțe, coroană... te lansează într-un joc amețitor.
poemul e viu, antrenant.
îmi plac copacii amintiți aici de tine.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„tobogan pentru cer" de Alexandru Gheție
sigur că tindem spre perfecțiune. nimeni nu a scris vreodată ceva fără a putea fi retușat ulterior.
cu dorința de a fi mai buni, de a ne autodepăși,
încă o dată mulțumesc,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„atracție" de Ottilia Ardeleanu
De îmbunătățitdupă mine, cele mai frumoase și reprezentative sunt aceste versuri:
\"Sunt ud de amintirea ca o apă
Ce curge când gândirile îmi storc.
Azi nu-mi mai stai aievea în pleoapă,\".
apreciez ușurința cu care te exprimi în poemele tale,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Eu te curtam, tu scrijeleai refuzul" de Ștefan Petrea
până și senzația, după citirea poemului, este rotundă!...
numai bine,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ Povești sferiforme" de Alexandru Gheție
îmi place simplitatea cu care aduci în prim-plan imaginile:
\"cu ochii închiși se vede mai bine\".
finalul desăvârșește!
Anni, este un poem care răscolește interiorul...
Ottilia, cu drag
Pe textul:
„burgundia 53" de Anni- Lorei Mainka
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Liniști" de Ștefan Petrea
\"mâinile creșteau rădăcini din podul palmei
până în pământ\"!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„2017" de Ochian Nicusor
Idei complementare, stări complementare, joc de cuvinte foarte armonios ce îmbracă poemul într-un lirism delicat. Cred însă că e mai mult de-atât.
Repetițiile, revenirile și construcțiile gramaticale conferă ritm, acțiune, melodicitate. Rimele “întortocheate” sună bine…
E foarte plăcută urechii citită cu glas tare. Recitată chiar…
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Lacul trecerii" de Liviu-Ioan Muresan
