Poezie
cașcavalul poeților
ars poeticul
1 min lectură·
Mediu
poemul e un cașcaval plin de găuri prin care privești alipind ochiul
să vezi mai bine să înțelegi
șoarecii ronțăie marginile se imbuibă spre deliciul felinelor
ca printr-un vizor în spate poetul mic și neajutorat
fărîmele pentru el nu ajung
doar glasurile pofticioșilor ghearele mîțelor
poetul miroase a brînză
pe stradă la serviciu în parc cu odraslele
mulgător de esențe comprimă
apoi se șterge pe mîini cu hîrtie velină
dă autografe în parc
copiii scapă de supravegherea atentă
dovadă a faptului că poeții nu sînt părinți buni
cînd se întîlnesc chiar cîte doi
o pun de un cenaclu
și cașcavalul crește pe măsura turmelor pe care le plimbă
să pască vorbe de duh
uneori turmele patriei se adună într-o mare expoziție
se înalță castele de urdă palate de caș
se taie pădurile
șoarecii scormonesc galerii
printre aplauze poeții se fac mici tot mai mici
pătrund cu sfială în cașcavalul preferat
și mușcă cu sete.
023.761
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “cașcavalul poeților.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13942510/cascavalul-poetilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMcomentariu. M-a amuzat puțin. Așa este, unii îl mănîncă cu poftă.
0
Iar pe de altă parte, poeții, în dorința lor de a da cât mai mult și, mai ales, cât mai de calitate uită că au familie, copii...
Pe deasupra, ei se află undeva, aproape invizibili, îi recunoaștem doar după „gust” dacă pătrundem în „creația” lor.
Abia atunci când au satisfacția aplauzelor îndrăznesc să-și recunoască propriile merite.
Și-atunci, „mușcă cu sete”!
Un poem metaforă care se adresează în egală măsură poetului și cititorului.
Am citit cu plăcere,
Ottilia Ardeleanu