margini zimțate

ultimul vers, așa îl văd. Îmi place comparația cu stingătoarele.

Un poem pe care dorești să-l recitești cu plăcere. Penultima strofă, comparația cu stingătoarele, îmi place foarte mult. Doar un semn, cu scuzele de rigoare pentru inoportunitatea trecerii. Cu stimă, Ioan.

liviu, am vru sa aduc un plus. durerea de cap da o justificare, un anumit mod. gen derurarea filmului. asa isi justifica preyenta acolo
ioan, sub nicio forma sa nu te mai scuzi. si sincer, nu zic doar de cazul meu. oamenii se bucura cand cineva isi face timp pentru a comenta un text. asa ca iti multumesc si te mai astept, fara scuzele de rigoare.- (p.s bun grupajul din algoritm)

eu cred că \"margini zimțate\" se potrivește întru totul stărilor tensionate la maxim descrise în fiecare strofă.
și cum filmele sunt de natura stărilor, este evidentă durerea de cap din final.

Ottilia Ardeleanu

O fotografie veche, dar care pastreaza autenticitatea trecutului. O cautare proustiana a timpului, care pana la urma este regasit si reconsumat intr-o clipa. Mi-a palcut in special penultima strofa. Stingatoarele acelea sigilate, toata mutenia aceea, par a purta ceva din suspendarea in care se afla visarea de cele mai multe ori.
MI-a placut.

Raul.