Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ottilia-ardeleanuOA

Ottilia Ardeleanu

@ottilia-ardeleanu

Năvodari

Am una. Dar nu e pentru toată lumea.

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
bine realizat "filmul" unei plimbări "până la capăt"!
se pare că, oricum ar fi, orice ai face, capătul e unul singur, iar femeia, necunoscuta, se află mereu acolo, în mulțime.

bun!

Pe textul:

până la capăt" de Anghel Geicu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
nu vom ști ce compoziție interioară, ce amestecuri, ce combinații, ce proporții, câtă trudă, câte vise, câte gânduri etc fac să strălucească acel numai-ce-se-vede, acele margini de diamant.
un vers cum: "greul pe umerii actorilor care încearcă să recite sclipirea" mi se pare excepțional. să reciți "sclipirea" - acel ceva care este de o splendoare nemaiîntâlnită, o izbucnire a naturii umane, a ideii, spontanul din diversitate, este aproape imposibil.
depinde mult de "actor", (de) cum transpune literele și de acea "complicitate".
e poate singurul care îl înțelege pe poet!

minunat!

Pe textul:

poemul de aur" de Liviu-Ioan Muresan

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
se pare că ai trăit o astfel de experiență neplăcută. dacă temei tale i-ai fi pus câteva momente de suspans, ar fi fost neîndoielnic un text special!

mai trec prin pagina ta, Sonia. succes!

Pe textul:

Șerpii din grădină" de Sonia Kalman

De îmbunătățit
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
întreaga producție de fluturi, versuri și simțuri, toate într-un ales zbor artistic.
felicit pe fiecare autor și fiecare fluture care a contribuit la această "liniște", la această "răcoare"!

deliciu...

Pe textul:

Mi-e sacul gol - dar ce liniște, ce răcoare!" de Cristina Rusu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
este tristă această rugă a ta și este cu atât mai perceptibilă cu cât frica se instaurează ca la ea acasă.
un poem al celor mai sicere simțăminte adresate vieții și morții, deopotrivă.

Ottilia Ardeleanu

Pe textul:

mă rog lui Dumnezeu să mai aștepte" de Teodor Dume

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
un suflu nou în ultimele n poeme, Leo, un amestec de dorințe și neîmpliniri, de liniște și tumult, de iubire și de eșec, ... poate că toate contradicțiile de sensuri dau farmec noilor tale poeme. consider că și acesta este unul reușit.

Pe textul:

iubim copile moarte" de Leonard Ancuta

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
Diana, că textul ți-a indus o astfel de impresie, mulțumesc pentru pașii tăi pe țărm.

Pe textul:

apucături de mai" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
de belșug, am dat fuga și eu.
dar, ce rău îmi pare că nu mai sunt copil de țâță. se pare că e singura șansă de a ne bucura de acel... cum i-ai spus?!

pe bune, acuma, chiar îmi plac acei "nori grei de vară".

frumos haiku, Nelu!

Pe textul:

Belșug" de Gârda Petru Ioan

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·

Dianette, ai un comentariu care m-a umplut de bucurie. mulțumesc mult.

Laur, spui că textul acesta „se vede” bine. nici nu mă puteam gândi la ceva mai bun. mulțumesc mult.

Pe textul:

prietenie din interes " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
pentru prezență,

Anghel Geicu: se pare că viața știe exact pe unde merge, numai noi nu vrem să o ținem pe calea ei;

Petru Teodor: se zice că e bine când luăm totul în râs, în fond de aceea rezistăm la tot ce ni se întâmplă;

mara voinas: ironia sorții, desigur.

Pe textul:

prietenie din interes " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
prin noțiuni legate de universul "medico-lingvistic".
atenție la "colesteron" și aici: "scuipând un urma lui".
apoi, gerunziile sunt de evitat, ele nu (mai) sunt la mare preț.

Pe textul:

distorsiunile-ți sublime" de Ioan Postolache-Doljești

De îmbunătățit
0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
e greu să fii într-un larg fără ferestre unde un nimic mare se întinde până în suflet.
auditiv, mi-a plăcut strofa:
"doar atât, când fac vocalize cu pietrele
ecoul ține gura închisă
tace chitic".

Pe textul:

un poem despre" de Anghel Geicu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
"văzduhu-i o baltă" și miroase "a-nlutire" - ce mult îmi place exprimarea asta, simt cerul năclăit de gânduri. spiritul poetic, un mistreț cu colții "de-argint".

cât de bine ai surprins amestecul ăsta de vreme: primăvară-toamnă.

matematic vorbind, există exactitatea ultimei strofe: "număr prim" = "singurătate" (de n-ar fi fost descoperit/atribuit!).

ca de fiecare dată, mă încarc pozitiv,

Ottilia Ardeleanu

Pe textul:

mai diluvian" de Vasile Munteanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
cu un "ceas franțuzesc" care să ne arate cât... de străini ne suntem... mai ales.
frumos textul tău.

"în orașul meu există o stradă
fără oameni",

Ottilia

Pe textul:

pe strada aceea locuia doar un ceas franțuzesc" de cezara răducu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
cel care scrie nu este trăitorul real neapărat, altfel, unde ar fi aportul lui artistic?! mă bucură că ai citit textele mele un pic mai vechi.

cât despre intervenția de aici, sigur, e o părere personală. îmi place să aflu păreri diverse. de ce m-aș supăra?! femeia, ca și bărbatul, a fost născocită în fel și chip. e meritul ei/ lui dacă are calități ori defecte sau al cui este?!

mulțumesc pentru prezență,

Ottilia Ardeleanu

Pe textul:

emul " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
liricul curat feminin transpus prin sentimente și trăiri pentru care femeia ar face orice să fie atinse.
probabil că pare încropit din cuvinte desuete, dar nimerite pentru acest onorant sentiment vechi de când lumea și care va muri doar când va muri veșnicia.

aici este minunat:
"aproape mi-am ucis inima
și îngerii toți i-am mințit
despre albul vâltorii", numai că eu aș inversa un pic, adică:

"aproape mi-am ucis inima
pe toți îngerii i-am mințit
despre albul vâltorii".


"am premeditat o iubire
fără cusur"!

Ottilia

Pe textul:

am premeditat o iubire perfectă" de Deminescu Violeta Mirela

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
te-ai gândit la ana aceea a bărbatului care construiește și are nevoie de o "ană îngropată" ca să i se ducă numele...
și la "a fi de stâncă" te-ai gândit...

tare frumos te-ai gândit!

Ottilia

Pe textul:

la origini de piatră" de Lavinia Micula

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
ceea ce simțim, dacă mai putem, pe măsură ce căpătăm mirosul acela de stătut, de "hoit", de "nimic".
împingerea ideii către statutul de om - purtătorul de grijă al limbii, cel cu îndatorire părintească, cel care o perpetuează, este, după mine, merituos și subliniez:
“deși noapte înnegreau pereții
în clip-aceea îmi doream copii
care să-mi ducă mai departe în această limbă
cu demnitate-anonimatul”.

Am trecut prin dure, dar extraordinare figuri de stil.

"desigur...
numai în primii ani de viață",

Ottilia Ardeleanu

Pe textul:

garda de noapte" de Vasile Munteanu

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
treci tu de la una la alta, amăgitor de frumos, așa încrezătoare în "puterile" talismanului.

frumos, frumos...

Pe textul:

casa cerului" de Silvia Goteanschii

0 suflu
Context
Ottilia ArdeleanuOA
Ottilia Ardeleanu·
trebuie să fi fost, psihologic vorbind, precum starea care se desprinde din textul melodiei pe care am ascultat-o în timp ce-mi imaginam "piticii pe umerii uriașului".

Pe textul:

voiaj ratat" de Ioan-Mircea Popovici

0 suflu
Context