Poezie
apucături de mai
1 min lectură·
Mediu
și când suntem alături se năpustește un dor
de fiecare dată ne întrebăm de unde
venim cu barca asta gata să se răstoarne
cuvintele au culoarea roșu de buze
într-un sărut le limpezim și ele potop
se dezlănțuie și ne strângem toate lighioanele
crescute la piept cu fiecare zi în care ne-am propus
să învățăm dragostea și vâslim încleștându-ne degete
între degete apoi pierdem cârma ne ținem de trupuri
ca de niște catarge alunecăm și ne cuprindem
de teama desprinderii de noi ne lovește cu putere
smulge pelerinele lovește în piele răscoală sângele ne ia
valul ne duce pe un țărm străin unde dragostea vegetează
un șuier continuu plesnește gurile noastre ude
învâltorați ne ridicăm și cădem istoviți
apoi apele se retrag naufragiați unul lângă celălalt
pipăim nisipul liniștirii ne căutăm năuci cu privirea far
în căutarea plenitudinii ochiuri în ochiuri de suflet
și ne e dor
(27 mai 2012)
043.344
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “apucături de mai.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14008221/apucaturi-de-maiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Diana, că textul ți-a indus o astfel de impresie, mulțumesc pentru pașii tăi pe țărm.
0
curge acest poem (chiar dacă o contrazic pe tiza mea). Vijelioase sunt, de altfel, și sentimentele descrise. După imaginile năvalnice, liniștea din final e binevenită. Uh! :)
0
bine ai spus, Vali, îți mulțumesc pentru că te-ai oprit o clipă să te minunezi de așa potop :).
0

curge lin poemul ca firul orizontului, mai sa-l apuci cu mana!
ochiuri in ochiuri de suflet, fruumos,Diana