planuri de vacanta
vara iubirea se întinde ca pelteaua pe strada cu boxe pui mâna pe-un scaun și ți-o simți lipicioasă și dulce și vrei să-și termini berea mai repede să te duci să ți-o tragi într-o cameră care
OZOana Zahiuone day in my garden
l-am simțit cum se așează pe bancheta din spate nici măcar nu era el dar presupun că se poate și așa și simți cum bucata de aer se desprinde dintre voi când am ajuns acasă mi-au spus că
OZOana Zahiucheshire john
john ia micul dejun mereu la aceeași masă nu se uită la nimeni și nimeni nu-l vede mănâncă un ou mâna lui e o mașinărie exactă ea decupează dimineața gri apoi se predă lasă trei degete
OZOana Zahiuexerciții de respirație
alergi din ce în ce mai repede simți talpa cum abia atinge pământul lovește ca un bici și apoi frigul se lasă peste blocuri ca o absență * faci un salt ești o
OZOana Zahiudespre ce nu se vede cu coada ochiului
luăm micul dejun împreună stăm de o parte și alta a mesei cuțitul tău patinează ușor prin aerul dimineții nu ne vorbim prea mult mă uit din când în când către televizor ca și când m-ar interesa
OZOana Zahiutristesse
în fiecare dimineață îmi propun să mănânc un măr mi-l pun în geantă apoi plec la muncă ca și când aș pleca într-un alt oraș nimeni n-ar bănui că port nenorocitul ăsta de măr cu
OZOana Zahiudespre zile de miercuri, mark twain și olandezi
e una din diminețile în care ai chef să îl suni pe șefu să-i spui că ți-e rău că ai o treabă urgentă și atât de tristă încât nu poți intra în detalii închizi apoi și-ți vine să râzi
OZOana Zahiudimineți de lavandă
era atât de bine mă trezea zgomotul făcut de ea în bucătărie era acolo în capotul cu flori întindea mâna cald către obrazul meu și ziua începea noaptea bunica mea strânge la piept buchete
OZOana Zahiuchez moi
toți oamenii pe care i-am cunoscut vreodată pot încăpea între pereții camerei mele ești încă aici îmi spui povești cu tine și camera devine o stradă cu sifonărie și crizanteme cât inima de
OZOana Zahiupe picioarele ei, ghemuită, noaptea
pe tavanul ei seara lumina își plimbă degetele o umbra un ochi o creangă apoi băiatul călare pe gâsca fantastică îi face cu mâna când vântul bate se pierde și aerul sare pervazul suplu
OZOana Zahiuaici ninge cu pulovere negre
era ca un joc mergeam prin magazine și-mi cumpăram pulovere negre ca acela purtat de tine zi de zi îmi aduceau aminte de povestea omului fără umbră mă speriase gândul ăsta în
OZOana Zahiudeasupra orașului, ne ținem de mână
toamna se așază peste cartier ca pânza unui balon mai vezi din loc în loc o mână cum se zbate și apoi liniște rămâne doar casa ciupercă din parc mă așteaptă sub acoperișul ei roșu atunci am
OZOana Zahiudespre gilda
gilda în sala de-așteptare gilda era femeia cu unghii crescute roșu avea spatele gol întors la pianist pe pielea ei înflorea neagru povestea fiecărei zile iar vocea îi ieșea
OZOana Zahiuîncă mai pleci
în ziua în care ai plecat în armată te-am iubit cel mai mult am rămas în gară ca într-o barcă lăsată la mijloc de câmp și trenul s-a oprit pe retină imobil în blocul lui de
OZOana Zahiutaci și sapă
harșt-harșt taierupe gheara mea de cârtiță sunt inofensivă baby ca o flegmă pe mâneca ta sap încet dar măcar sap mai sus de gât îmi explodează-n relantiv fiecare zi nemișcată până când
OZOana Zahiuîn câteva cuvinte, tu
ne-am îndrăgostit ca-ntr-un film siropos primăvara ascultam summertime și aveam senzația că vorbele tale au să explodeze cald în pântecul meu nu era nimic fragil în afacerea noastră gândul la
OZOana ZahiuO, boje moi!
doamnei îi plac covrigii își cumpără în fiecare dimineață ne dă și nouă stăm liniștiți apoi parchetul scârțâie sub pașii ei iar cartea se deschide dănuț își șterge nasul și
OZOana Zahiumamma, guarda le farfalle!
m-am dus la veneția să văd poetul se spune că stă la masa cafenelei din piață acolo unde-o bere face cât zece ore de muncă onestă dar n-am ce-i face cum a rămas înscris în piatră așa ca la
OZOana ZahiuÎn loc să dorm, scriu
am învățat să trec peste oboseală așa cum sari peste un hău îți poți frânge gâtul într-o zi și n-ai să ai timp să-ți dai seama ce naiba se petrece cu tine erai mic și te-așteptai ca
OZOana ZahiuÎn amonte
mașina ta gonea printre copaci deși îmi imaginam o bicicletă imensă trebuia să mă țin bine de tine în timp ce roata sfărâia ușor pe linia discontinuă decupând cămașa de forță a lumii îmi
OZOana ZahiuÎn căutarea urșilor polari
pe strada de lângă biserică un bătrân mătură frunzele în fiecare dimineață de la fereastra mea liniște îmi place să cred că plutesc la altitudini uluitoare enola gay face cu mâna și lumea se
OZOana Zahiuși cuvintele se rostogoleau ca perlele pe covorul moale
citesc uneori cu lanterna sub plapumă un fascicul cald proiectat pe bolta cearceafului undeva lasată în urmă acolo unde întunericul își face potecă eu aselenizez printre gene lumea cea de
OZOana ZahiuFrizerul, dictatorul și lasoul
m-am născut într-o vreme în care oamenii priveau viața cu coada ochiului dicatorii defilau în mașini autohtone cu o haită de dulăi aliniați în urma lor mama a mers pe jos la maternitate “a fost
OZOana ZahiuOarecum definitiv
îmi zâmbești de parcă ar fi dimineață și dimineața vine ca o pisică roșie traversează podul cu prea multe statui cercei colorați turiștii se înghesuie la colț de stradă să rupă o bucată din
OZOana ZahiuDomnul Martin, poezia și femeia
domnul martin avusese odată un poem între coaste așa cum unii au o pasăre în colivie avusese el și-un clop să-i țină gândurile să nu inunde lumea asta și-așa prea mică domnului martin îi plăcea
OZOana ZahiuFast forward
te afli pe strada pe care ai trecut și ieri pe la aproximativ aceeași oră și e suficient să bată soarele într-un anumit fel pe clădirea din față e suficient e suficient să e suficient să-ți
OZOana ZahiuRugăciune cu Maria
maria s-a pierdut cândva pe drum nici măcar ea nu poate să spună unde și cum diminețile ei au gust de cantină sună ca lingurile soldaților trântite în gamele acum se uită la mine și soldații au
OZOana ZahiuCântec pentru Ulma
Prolog Era o vreme în care oamenii îi spuneau pământului pe nume. Era o vreme când pământul știa omul pe de rost. Era o vreme când omul își despica sternul ca să vorbească. Ulma era femeia
OZOana ZahiuPussy
bodega noastră era la demisol de la ferestrele ei oamenii erau numai picioare și lumea-ntreagă plutea la capătul balonului roșu - prăbușirea ar fi fost mortală - noi însă, îngropați acolo pe
OZOana ZahiuPoezie cu oameni frumoși
vara aceea nu a adus nimic bun cu ea bunica stătea la răspântie așteptându-și bărbatul să revină călare pe unul din zimbrii de-i picta aia mică cu stângăcie și-nverșunare până când se rupeau
OZOana ZahiuCântec de leagăn
uneori simți cum moartea te pândește într-un colț și știi că n-are să-ți sară în spinare cu spatele-arcuit că n-ai s-o simți cum te deșiră os cu os e doar tăcerea, nici țipăt nici durere n-o
OZOana ZahiuJoaca de-a Dumnezeu
Sonia desenează un cerc în nisip, Sonia înalță cercul pe cer îi pune un plasture-apoi « Nu-i nimic » Lumina lui doare mai tare ca focul. Sonia deschide cartea cu zmei, Zmeii varsă apă
OZOana Zahiu