Poezie
În amonte
1 min lectură·
Mediu
mașina ta gonea printre copaci deși
îmi imaginam o bicicletă imensă
trebuia să mă țin bine de tine
în timp ce roata sfărâia ușor
pe linia discontinuă
decupând cămașa de forță a lumii
îmi tatuasem o inimă deasupra sânului drept
o simțeam cum pulsează
mairepedemairepede
până când toate cuvintele nespuse
tâșneau
elice verzi
scrijelindu-ți numele
pe catapulta clipei
n-am să reușesc niciodată să scriu
despre tine
sau ziua aceea
rămâne doar mașina ta
gemând scurt
atunci când se înfige într-un copac
cu resemnarea unui poem
care-a învățat să tacă
002.450
0